Psihologul de urgență: importanța și funcțiile sale
 

Psihologul de urgență: importanța și funcțiile sale

Psihologul de urgență evaluează situația apărută și încearcă să arate empatie și să ofere sprijin persoanelor afectate.
Psihologul de urgență: importanța și funcțiile sale
Maria Fatima Seppi Vinuales

Scris și verificat de psihologul Maria Fatima Seppi Vinuales.

Ultima actualizare: 30 aprilie, 2023

Când ne gândim la situații catastrofale, trebuie să ne gândim și la posibilitatea unei traume psihologice. Sunt situații excepționale care schimbă cursul zilnic al lucrurilor. Prin urmare, psihologul de urgență are un rol esențial.

Importanța psihologului de urgență

Psihologii de urgență sunt cei care acordă primul ajutor psihologic. Îngrijirea pe care o primește o persoană de îndată ce are loc un eveniment major este esențială pentru recuperarea ulterioară a acesteia. De aici și importanța rolului psihologului de urgență.

În primă instanță, se urmărește siguranța victimelor. Într-o a doua instanță, victimelor li oferă spațiul necesar pentru a se conecta cu propriile resurse personale de adaptare.

Psihologul de urgență este un facilitator al procesului de doliu, oricare ar fi cauza sa (pierderea unei persoane dragi, a bunurilor materiale, înstrăinarea, etc.).

Incendiu la o casă
Catastrofele cauzează pierderi la diferite niveluri. Procesarea lor este cheia pentru a merge înainte.

Îndatoririle psihologului de urgență

Printre principalele obiective ale psihologului de serviciu găsim următoarele:

  • Reduce nivelul de stres inițial, care este cauzat de traumă.
  • Oferă siguranță în mai multe moduri: de exemplu, stabilizarea celor aflați în stare de șoc, ajutând la îndepărtarea persoanelor din zona dezastrului, asigurându-le nevoile de bază, etc.
  • Oferă sprijin pentru luarea deciziilor, organizează lucrurile și găsește soluții.
  • Evaluează nevoile și impactul psiho-emoțional asupra victimelor.
  • Facilitează recuperarea și reabilitarea ulterioară.
  • Evaluează existența unei rețele de suport, recomandând spații și resurse în acest scop.
  • Încurajează adaptarea la noile circumstanțe.
  • Consolidează strategiile de coping. Victimele sunt încurajate să-și recapete controlul asupra vieții.
  • Analizează situația victimelor și anticipează scenariile. Dacă este necesar, propune continuarea terapiei.

Cum acționează psihologul de urgență?

În primul rând, psihologul de urgență acționează cu seninătate și calm. Deși este o persoană și are emoții, învață să le gestioneze pentru a nu genera mai multă tensiune în momentul critic. Stăpânirea de sine și vocația sunt calități esențiale în munca psihologului de urgență.

Psihologul de urgență este cumpătat. El poate să ofere ajutor, dar și să respecte intimitatea. Poate să fie aproape fără a invada spațiul personal.

Psihologul de urgență lucrează cu empatie, adaptându-se la diferite situații. Este capabil să identifice cine este persoana pe care ar trebui să o asiste. Nevoile unui copil și ale unui adult în vârstă în cazul unei catastrofe nu sunt aceleași.

De asemenea, acest specialist se informează despre societatea în care oferă asistență. Există unele culturi în care anumite practici sau sugestii nu sunt acceptate.

Psihologul de urgență ascultă problemele individului. Nu face promisiuni false, dar nici nu este negativist.

Psihologul de urgență ajută un bărbat
Munca psihologului de urgență este foarte diferită de cea a psihologului de cabinet. Contextul este complet diferit.

4 acțiuni cheie ale psihologului de urgență

Putem spune că acțiunile psihologului de urgență sunt sintetizate în patru pași:

  1. Pregătire: află ce s-a întâmplat și caută resurse (broșuri, recomandări de la centrele de sănătate, ajutor guvernamental, etc) care pot fi de autor.
  2. Observare: efectuează o analiză generală a situației și se adaptează. De asemenea, observă comportamentele individuale și de grup. Încearcă să promoveze siguranța oamenilor. Facilitează confortul emoțional și sentimentul de protecție.
  3. Ascultare: este atent la nevoi și validează emoțiile și răspunsurile. El nu judecă. Le explică oamenilor că toate reacțiile sunt „normale” și îi invită să se exprime liber. Menționează faptul că ceea ce este „anormal” sau excepțional este situația de urgență sau catastrofa.
  4. Conectare: îi cere persoanei în cauză numele pentru a i se adresa. Demonstrează empatie și acționează cu vocație pentru serviciu. Ajută victima să se concentreze asupra momentului prezent, încercând să-i atenueze grijile viitoare. Promovează un climat de încredere.

Psihologul de urgență are grijă de victime, dar și el are nevoie de susținere

Un aspect foarte important de subliniat este faptul că psihologii de urgență sunt dedicați îngrijirii persoanelor în momente de mare stres. Prin urmare, sarcina lor zilnică implică adrenalină și situații extreme. În acest sens, este necesar ca și aceștia să fie ajutați pentru a evita sindromul de burnout. Acesta constă în epuizare extremă din cauza unei situații de stres pe o perioadă lungă de timp.

Putem lua drept referință burnoutul suferit de personalul sanitar în timpul pandemiei. A fost o situație fără precedent la scară planetară, persistentă și cu puține informații disponibile. Consecințele au inclus anxietatea, angoasa și conflictele nerezolvate. Este necesar să existe spații de odihnă și autoîngrijire. În caz contrar, există riscul de depersonalizare.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


    • Figueroa, R. A., Marín, H., y González, M. (2010). Apoyo psicológico en desastres: Propuesta de un modelo de atención basado en revisiones sistemáticas y metaanálisis. Revista Médica de Chile, 138 (2), 143–151.
    • Sandoval-Oband, Eduardo Enriqu, & Pavon-Cuellar, Katherin (2020). Psicología de la emergencia en contexto de pandemia: aportes y herramientas para la intervención psicológica. Tesis Psicológica, 15(2),1-22.[fecha de Consulta 15 de Septiembre de 2022]. ISSN: 1909-8391. Disponible en: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=139069262015
    • Barrales Díaz, Claudio. (2019). Atención psicológica en situaciones de emergencias y desastres. Horizonte sanitario, 18(1), 5-6. Recuperado en 16 de septiembre de 2022, de http://www.scielo.org.mx/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S2007-74592019000100005&lng=es&tlng=es.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.