Relația dintre astm și rinită: o enigmă? - Doza de Sănătate
 

Relația dintre astm și rinită: o enigmă?

Se pare că există o relație strânsă între rinită și astm. De fapt, mulți oameni experimentează ambele afecțiuni aproape în același timp, iar medicamentele prescrise de medici funcționează în ambele cazuri, deoarece simptomele sunt destul de similare.
Relația dintre astm și rinită: o enigmă?

Ultima actualizare: 05 decembrie, 2020

Relația dintre astm și rinită este cunoscută de mult timp în lumea medicală. Nu este neobișnuit ca un pacient astmatic să aibă simptome de rinită primăvara și invers.

OK, dar de ce există această legătură intrinsecă? Pentru unii cercetători, aceasta își are originea în sistemul imunitar; pentru alții, vinovatul este mucoasa respiratorie prezentă atât în bronhii, cât și în nas.

Ce este rinita?

Rinita este o inflamație a membranei mucoase a nasului. Mucoasa nazală poate răspunde la diferiți agenți etiologici. Rezultatul final este întotdeauna o creștere a dimensiunii sale prin acumularea de lichide și celule inflamatorii în urma acțiunii unui agent extern sau unui stimul intern.

Există rinită infecțioasă și neinfecțioasă. În primul caz, un microorganism străin invadează nasul și îl infectează; poate fi ori un virus, ori o bacterie. Corpul reacționează la colonizare și pune în mișcare mecanisme pentru expulzarea agentului patogen. Această reacție este cea care determină inflamația.

Cea mai frecventă rinită neinfecțioasă este forma alergică, care apare într-o măsură mai mare la pacienții astmatici. Agentul extern este o particulă pe care sistemul imunitar o recunoaște ca fiind străină, așadar se întoarce împotriva ei. De obicei, polenul este alergenul vinovat de această reacție.

Bărbat cu astm și rinită
Rinita este inflamația membranei mucoase a nasului. Poate apărea din cauza infecțiilor virale și bacteriene sau este de natură neinfecțioasă.

Ce este astmul?

Astmul bronșic este o inflamație a mucoasei bronșice cu hiperreactivitate a bronhiilor. Căile respiratorii se închid brusc și previn fluxul normal de aer dincolo de procesul inflamator.

Această afecțiune se află pe lista bolilor respiratorii obstructive și cronice. Astmul evoluează sub formă de episoade acute pe termen lung. Anumiți factori declanșatori ai crizelor de astm, cum ar fi răcelile sau infecțiile, sunt mai frecvenți în timpul iernii. Acesta este sezonul în care oamenii resimt cel mai mare disconfort.

De obicei, medicii diagnostichează patologia la o vârstă fragedă. Acești copii suferă de bronhospasme atunci când sunt activi fizic sau atunci când temperatura de afară scade. Medicii îi tratează cu bronhodilatatoare pentru a le urmări evoluția. Apoi, dacă crizele se repetă, medicii diagnostichează astmul.

Nivelul de gravitate nu este întotdeauna același și evoluția astmului nu este liniară. Există persoane cu forme ușoare ale afecțiunii, care pot avea doar un atac pe an, în timp ce altele au crize astmatice aproape constant.

Relația dintre rinită și astm

Pacienții cu astm suferă adesea de rinită și există multe explicații ale acestui aspect. Estimările indică faptul că până la 75% dintre pacienții astmatici trec printr-o perioadă de inflamație a mucoasei nazale. În schimb, cei diagnosticați cu rinită au bronhospasm în 40% din cazuri. Să vedem câteva teorii despre această legătură.

Aerul condiționat

Una dintre explicații este lipsa unui flux suficient de aer prin nas. Inflamația mucoasei face ca acești pacienți să prefere să respire pe gură. Însă acest lucru previne umidificarea și încălzirea aerului.

Astfel, atunci când aerul rece și uscat ajunge în tuburile bronșice, căile respiratorii tind să se contracte deoarece acest flux este identificat ca fiind dăunător. Mai multe studii științifice au arătat faptul că bronhoconstricția se înrăutățește atunci când este frig (de exemplu, în cazul sporturilor pe zăpadă și iarna).

Comunicarea dintre mucoase

Cercetările arată relația dintre toate zonele mucoasei respiratorii. Este probabil ca celulele din bronhii să reacționeze și ele în cazul în care alergenii ajung în nas. În schimb, mucoasa nazală supracompensează atunci când căile respiratorii inferioare se contractă.

O parte a mecanismului fiziopatologic se află în comunicarea nervoasă și în reactivitatea vaselor de sânge. Acest aspect pare să se afle în spatele astmului indus de efort, mediat de descărcarea de adrenalină și noradrenalină dezlănțuită de stimulii sportivi. Acești neurotransmițători leagă rinita și astmul prin micșorarea calibrului vaselor de sânge. De-a lungul mucoasei respiratorii, această îngustare reduce circulația și capacitatea de a răspunde la agenți externi.

Femeie care își suflă nasul
Pacienții cu astm au o mare probabilitate de a fi afectați de rinită. Relația dintre aceste afecțiuni are explicații multiple.

Sistemul imunitar și relația dintre rinită și astm

Eozinofilele sunt un tip special de celule albe din sânge. Acestea au un rol important în medierea reacțiilor alergice ale întregului corp. De fapt, cercetătorii cunosc rolul lor atât în rinită, cât și în astm.

Mecanismele sunt similare, așadar este logic să presupunem că reacțiile alergice împărtășesc calea comună a acestor celule. În plus, substanțele inflamatorii nu sunt statice, ci profită de circulația sângelui pentru a se deplasa. Astfel, ele pot ajunge din nas în bronhii.

Rinita și astmul: similare, dar diferite

Putem explica relația dintre rinită și astm prin diferite ipoteze, dar nu vorbim despre aceeași afecțiune. Medicamentele utilizate sunt similare, deși abordarea terapeutică nu este aceeași.

Este esențial ca medicii să poată distinge o afecțiune de cealaltă, astfel încât să poată prescrie forma corectă de terapie. În orice caz, pacienții astmatici trebuie să învețe să gestioneze crizele de rinită, deoarece există o mare probabilitate să fie afectați de acestea.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Pérez-Marrero, N., R. Ortiz Rodrigo, and T. Rivera-Rodríguez. “Protocolo diagnóstico de la rinitis.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 12.91 (2019): 5379-5383.
  • Alonso, Andrea Trisán. “Prueba broncodilatadora.” Revista de asma 1.2 (2016).
  • DE LA VEGA, ADOLFO RODRÍGUEZ. “Etiopatogenia y clasificación del asma.” Revista Cubana de Medicina 1.4 (2019).
  • Vizuete, José Antonio Castillo, et al. “Rinitis, poliposis nasal y su relación con el asma.” Archivos de Bronconeumología 55.3 (2019): 146-155.
  • Lisboa, Carmen. “Hiperreactividad bronquial en el asma.” ARS MEDICA Revista de Ciencias Médicas 42.1 (2017): 17-21.
  • Saranz, R. J., et al. “Mecanismos de la conexión nariz-pulmón.” Revista Methodo 2.1 (2017).
  • Drobnic, Franchek. “Asma inducida por el esfuerzo y deporte. Una puesta al día práctica.” Revista de asma 1.1 (2016).
  • Bunne, Joakim, et al. “Allergic sensitization associates differently to asthma, rhinitis and eczema during school ages.” (2017).
  • Siroux, Valérie, et al. “The asthma‐rhinitis multimorbidity is associated with IgE polysensitization in adolescents and adults.” Allergy 73.7 (2018): 1447-1458.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.