Retinopatia hipertensivă: cauze, simptome și tratamente
 

Retinopatia hipertensivă: cauze, simptome și tratamente

Retinopatia hipertensivă este o patologie legată de tensiunea arterială, care poate afecta vederea dacă nu este tratată la timp. Citiți mai departe și aflați cum să identificați, să tratați și să preveniți această boală!
Retinopatia hipertensivă: cauze, simptome și tratamente

Ultima actualizare: 31 decembrie, 2021

Pe lângă posibilele probleme cardiace și cerebrovasculare, tensiunea arterială crescută este asociată și cu retinopatia hipertensivă. Vasele de sânge ale retinei sunt afectate, ceea ce poate provoca leziuni oculare.

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate din lume, afectând 1 din 5 persoane (cifra este mai mare în țările dezvoltate).

Cu toate acestea, nu toate persoanele cu hipertensiune arterială care pot avea retinopatie hipertensivă sunt conștiente de problemă și riscuri. O examinare a retinei arată dacă aveți această afecțiune.

Ce este retinopatia hipertensivă?

Când tensiunea arterială este mare, pereții vaselor de sânge sunt afectați. Acest lucru include arterele care alimentează ochiul.

Una dintre consecințele tensiunii arteriale crescute în organism este faptul că aceste vase de sânge din retină degenerează, provocând probleme de vedere. Setul de modificări care au loc în ochi din cauza tensiunii arteriale crescute se numește retinopatie hipertensivă.

Simptomele retinopatiei hipertensive

Retina este un țesut transparent, foarte sensibil la lumină, care se află în centru și în spatele globului ocular. Funcția sa este de a primi imaginile și de a le converti în impulsuri electrice, care ajung la creier prin nervul optic.

Dacă retina este afectată, vederea poate fi compromisă. Majoritatea pacienților cu această afecțiune nu prezintă simptome până când tulburarea nu este avansată.

În funcție de evoluția, timpul și severitatea retinopatiei hipertensive, simptomele pot varia. Printre acestea se numără următoarele:

  • Cefalee, ușoară până la moderată
  • Vedere încețoșată: poate fi temporară și este tratabilă
  • Pierderea semnificativă a vederii: în special atunci când pacientul suferă de diabet zaharat sau ateroscleroză
  • Dilatații ale vaselor (anevrisme)
  • Hemoragii subconjunctivale difuze: prin explozia vaselor de sânge din scleră
  • Edem al discului optic sau inflamație a nervului optic
Retina ochiului uman
Retina este un țesut fin care are capacitatea de a capta semnale luminoase și de a le transmite creierului.

Tipuri

Severitatea este determinată de simptomele prezente (pe baza sistemului de clasificare Keith-Wagener-Barker). Se folosește o scară care merge de la gradul 1 la 4, acesta din urmă fiind cel mai grav:

  • Gradul 1: este posibil să nu existe simptome vizibile, îngustarea arterelor fiind foarte ușoară.
  • Gradul 2: îngustare detectabilă. Pot apărea nereguli vizuale și există mai multe constricții ale arterei retiniene.
  • Gradul 3: umflături ale retinei. Există, de asemenea, edeme, microanevrisme, pete și hemoragii.
  • Gradul 4: inflamația nervului optic cu edem macular. Probleme grave de vedere și risc de accident vascular cerebral.

Retinopatia hipertensivă poate fi acută și cronică. Primul tip este cel mai comun mod. Este asociat cu hipertensiunea arterială.

Tipul acut, numit și malign sau accelerat, poate apărea brusc, într-un timp scurt, însoțind o creștere foarte accentuată a tensiunii. Este legat de preeclampsie și tumori ale glandei suprarenale.

Cauze și factori de risc

Hipertensiunea arterială pe termen lung este principala cauză a retinopatiei hipertensive. Hipertensiunea este luată în considerare atunci când valorile sistolice sunt egale sau mai mari de 140 mm Hg și valorile diastolice sunt de 90 mmHg.

În mare măsură, factorii de risc pentru retinopatia hipertensivă sunt aceiași ca și pentru hipertensiunea arterială, deși pot exista și alte elemente. Aceștia includ următoarele:

  • Tensiune arterială scăpată de sub control
  • Boli asociate, cum ar fi ateroscleroza sau hipercolesterolemia
  • Obezitate
  • Fumat
  • Alcoolism
  • Consum ridicat de sare
  • Stres
  • Vârsta peste 50 de ani
  • Antecedente personale sau familiale de hipertensiune

Conform unor cercetări, boala este mai frecventă la persoanele de origine africană.

Diagnosticul retinopatiei hipertensive

Este foarte important ca persoanele cu tensiune arterială crescută să opteze pentru examinări oculare regulate pentru a diagnostica retinopatia hipertensivă. În acest scop, se efectuează diferite tipuri de examinări.

În primul rând, pupila este dilatată folosind picături. Cele mai utilizate medicamente sunt atropina, precum și fenilefrina, tropicamida și ciclopentolatul. Medicul va folosi un oftalmoscop, care este un instrument ce proiectează lumină, permițând examinarea retinei și a spatelui ochiului. Aceasta este o procedură nedureroasă care durează mai puțin de 10 minute.

În anumite cazuri, se face un test cunoscut sub numele de angiografie cu fluoresceină. O vopsea (fluoresceină) este injectată în vene. Se fac poze ochiului pentru a analiza fluxul sanguin în retină. De asemenea, pot fi necesare și alte teste, cum ar fi tomografia cu coerență optică (OCT).

Tratamentul retinopatiei hipertensive

Pentru tratamentul retinopatiei hipertensive, aspectul fundamental este controlul hipertensiunii arteriale. Acest lucru se realizează prin utilizarea de medicamente și prin modificări ale stilului de viață.

Medicul poate recomanda beta-blocante și inhibitori ai ECA sau diuretice, blocante ale canalelor de calciu și inhibitori ai reninei.

Unele dintre complicațiile retinopatiei hipertensive pot fi tratate cu medicamente injectabile în ochi și proceduri care implică utilizarea laserelor sau intervenții chirurgicale.

În ceea ce privește modificările stilului de viață, se recomandă o dietă bogată în fructe și legume, un aport redus de grăsimi, sare la minim, puțină cofeină sau deloc și limitarea aportului băuturilor alcoolice. Măsurile includ renunțarea la fumat, menținerea greutății sub control și mișcarea regulată.

Medic ce analizează retinopatia hipertensivă

Consecințe și complicații

Retina se va recupera dacă tensiunea arterială este ținută sub control. Deși prognosticul este pozitiv pentru tipurile 1 și 2, în cazul formelor avansate poate exista o deteriorare permanentă a nervului optic sau a maculei.

Ca principale complicații ale retinopatiei hipertensive, menționăm următoarele:

  • Hemoragii superficiale la nivelul retinei
  • Zone albe fără oxigen (pete de bumbac)
  • Depuneri dure de lipide
  • Inflamația discului optic
  • Ocluzia venei sau arterei retiniene
  • Neuropatie optică ischemică cu pierderea vederii
  • Coroidopatie hipertensivă
  • Papiledem

În plus, formele grave de retinopatie hipertensivă sunt asociate cu o probabilitate mai mare de apariție a accidentului vascular cerebral, conform studiilor. De asemenea, alte cercetări au descoperit un risc crescut de atac de cord, insuficiență cardiacă și deces la persoanele cu tensiune arterială crescută.

Retinopatia hipertensivă poate fi prevenită?

Retinopatia hipertensivă este o consecință a unei alte probleme, care este hipertensiunea arterială. Vestea bună este că tensiunea arterială ridicată este un factor de risc modificabil. Aceasta înseamnă că poate fi ținută sub control.

Persoanele cu hipertensiune arterială observă rareori simptome. Majoritatea oamenilor nu simt nimic. Boala nu este cunoscută până când nu progresează mult. Aceasta înseamnă că trebuie să fim proactivi. Dacă suferiți de hipertensiune arterială, trebuie să mergeți regulat la oftalmolog și să solicitați o examinare completă.

Dacă ați început brusc să vă confruntați cu modificări ale vederii, mergeți la medic. Dacă boala se află în stadiile incipiente, deteriorarea retinei poate fi reversibilă.

S-ar putea să te intereseze...
4 remedii pentru durerea de ochi 100% naturale
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
4 remedii pentru durerea de ochi 100% naturale

Dacă nu vrei să apelezi la soluții obișnuite și preferi să cauți ceva mai natural, astăzi îți vom prezenta 4 remedii pentru durerea de ochi.



  • Henderson AD, Bruce BB, Newman NJ, Biousse V. Hypertension-related eye abnormalities and the risk of stroke. Rev Neurol Dis. 2011; 8(1-2):1–9.
  • Herrero-Garibi J, Cruz-González I, Parejo-Díaz , Jang I, Tomografía de coherencia óptica: situación actual en el diagnóstico intravascular. Revista Española de Cardiología. 2010; 63(8): 951-962,
  • Mendoza C, Santiesteban R, González A, et al. La tomografía de coherencia óptica en el diagnóstico de enfermedades de la retina y el nervio óptico. Rev Cubana Oftalmol  [Internet]. 2005;  18(2). Disponible en: http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0864-21762005000200009&lng=es.
  • Pérez Oliván S, Torrón C, Marcuello B, Ferrer E, Ruiz O, Honrubia F. A propósito de un caso de coroidopatía puntata interna: diagnóstico diferencial. Arch Soc Esp Oftalmol. 2002; 77(11): 631-634.
  • Sohan H. Neovascular glaucoma. Progress in Retinal and Eye Research. 2007; 26(5):470-485.
  • Trisán A, Menéndez H, Soto MesaD, et al. Retinopatía hipertensiva. Medicina General. 2000; 25: 554-564.