8 sfaturi pentru a combate depresia
 

8 sfaturi pentru a combate depresia

A face față depresiei poate părea o provocare descurajantă. Cu toate acestea, există multe activități de autoajutorare care sunt de mare ajutor în combaterea depresiei.
8 sfaturi pentru a combate depresia
Maria Fatima Seppi Vinuales

Scris și verificat de psihologul Maria Fatima Seppi Vinuales.

Ultima actualizare: 24 decembrie, 2022

Există o mare varietate de sfaturi pentru a combate depresia. Această tulburare este complexă și este important să știți să o recunoașteți. De multe ori, depresia este tratată cu ignoranță. Să vedem care sunt principalele sale manifestări clinice și ce activități ajută la tratarea acesteia!

Ce este depresia?

Deși pacientul își poate descrie foarte bine simptomele, nu este întotdeauna capabil să le integreze într-un ansamblu și să înțeleagă cum se hrănesc și se influențează reciproc. Având în vedere că este un fenomen complex, psihoeducația este vitală în tratamentul depresiei. Este o tulburare de dispoziție, cu sentimente de tristețe, apatie, reticență și pierderea interesului.

Desigur, toți ne-am simțit așa la un moment dat în viață. Cu toate acestea, o imagine depresivă se caracterizează prin deteriorarea funcționării și înrăutățirea treptată a simptomelor. Nu este doar „o zi proastă”.

Fată care are nevoie de sfaturi pentru a combate depresia
Depresia este o stare de tristețe cronică. Persoana afectată nu își poate desfășura activitățile zilnice.

8 sfaturi pentru a combate depresia

Din cauza naturii cronice a bolii, tratamentul depresiei trebuie prescris de un specialist în sănătate mintală, fie el psiholog sau psihiatru. În completare, există activități de autoajutorare pentru a face față problemei.

1. Exercițiile fizice

Una dintre cele mai bune activități de autoajutorare pentru a face față depresiei este sportul. Acest lucru se datorează faptului că mișcarea stimulează eliberarea de substanțe legate de bunăstare.

Prin urmare, este important să faceți mișcare de câteva ori pe săptămână. Alegeți diferite activități, de la o plimbare lentă la un curs de dans.

2. Îngrijirea corpului

În raport cu punctul anterior, trebuie să fie clar faptul că trupul este un templu. Neglijarea îngrijirii și a dietei va avea un efect negativ. Depresia are o latură fizică, dincolo de cea cognitivă și emoțională.

Deși poate părea dificil, este important să vă uitați în oglindă și să recunoașteți ce aspecte trebuie îmbunătățite.

3. Stima de sine

Mulți oameni cu depresie își spun că sunt ratați, că viața nu are sens, că nu sunt importanți. Repetă aceste lucruri atât de mult, încât creierul ajunge să creadă mesajul. Pentru a face față depresiei, este important să învățați să vă tratați cu amabilitate și dragoste. Înțelegeți dificultățile, dar învățați să aveți încredere în propriile atuuri.

Întreruperea spiralei gândurilor negative și reproșurilor este un pas mic către un nou început. În loc să repetați greșelile, aplaudați realizările și efortul de a merge înainte.

Un exercițiu simplu este să lăsați note în diferite locuri, care să vă amintească de valori. De asemenea, îi puteți cere unui membru al familiei să vorbească despre calitățile pe care le văd la voi.

4. Ajutorul

Nu este necesar să rezolvați totul pe cont propriu. În acele momente în care apare sentimentul de neputință, cel mai bine este să cereți ajutor. Fie că este vorba de consultarea unui profesionist pentru a începe tratamentul, fie de comunicarea cu un prieten sau un membru al familiei, ajutorul este o resursă valoroasă care nu trebuie neglijată.

5. Momentele de fericire și bunăstare

Faceți ca fericirea și bunăstarea să fie parte a vieții de zi cu zi. Nu este vorba despre a trăi „evenimente mari”. Dimpotrivă, constă în aprecierea micilor plăceri ale vieții de zi cu zi.

  • Vă place muzica? Petreceți cel puțin 10 minute în compania melodiilor preferate.
  • Vă place fotografia? Petreceți 15 minute capturând imagini în timpul plimbări zilnice.

Nu este vorba despre acțiuni „îndrăznețe”, ci despre ceea ce este la îndemână. Faceți o listă cu „top 30 lucruri ce provoacă plăcere”, pe care să le faceți timp de o lună.

6. Păstrarea unui jurnal

O idee bună este să țineți un „jurnal de progres al depresiei”. Învățați să controlați timpul petrecut cu gânduri întunecate și intruzive.

Petreceți 25 de minute pe zi pentru a completa jurnalul. Veți dedica 8 minute catharsisului și scrierii despre disconfort. Restul de 17 minute dedicați-le lucrurilor pozitive din acea zi.

7. Tehnicile de relaxare și respirație

Practicarea exercițiilor de întindere a corpului și de oxigenare oferă o pauză binemeritată. Aprinderea unei lumânări sau o baie fierbinte ajută la relaxare.

Fată care meditează
Exercițiile de relaxare și respirație reduc tensiunea și promovează starea de bine.

8. Stabilizarea ciclurilor de somn

În prezența depresiei, este posibil să dormiți prea mult sau, dimpotrivă, prea puțin. Este important să aveți o igienă adecvată a somnului, ceea ce presupune următoarele măsuri:

  • Mergeți la culcare și treziți-vă mereu la aceeași oră.
  • Evitați consumul de cofeină.
  • Lăsați deoparte tehnologia cu cel puțin două ore înainte de a merge la culcare.

Totul începe cu un prim pas

Este posibil să aveți în minte următoarele idei: „ Înțeleg că îmi face bine, dar nu mă interesează”, „Nu mă pot ridica din pat”, „Încerc dar îmi este greu”, etc. Aceste gânduri și sentimente sunt semne de depresie. Este ca un film care nu se termină niciodată. Chiar și așa, vindecarea începe cu un prim pas, cu o mișcare care întrerupe acea inerție nefastă. Acest pas nu trebuie să fie „perfect”. Poate că este un efort imens.

Oferiți-i minții un alt tip de „hrană”. Aceasta trebuie să înțeleagă că există și alte realități posibile, precum și alte gânduri și sentimente.

S-ar putea să te intereseze...
Riscurile vieții sedentare asupra creierului
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Riscurile vieții sedentare asupra creierului

Inactivitatea și sedentarismul sunt dăunătoare sănătății generale. Însă, vom discuta și despre riscurile vieții sedentare asupra creierului.



  • Kanter JW, Busch AM, Weeks CE, Landes SJ. The nature of clinical depression: symptoms, syndromes, and behavior analysis. Behav Anal. 2008 Spring;31(1):1-21. doi: 10.1007/BF03392158. PMID: 22478499; PMCID: PMC2395346.
  • Bogaert García, Huberto (2012). LA DEPRESIÓN: ETIOLOGÍA Y TRATAMIENTO. Ciencia y Sociedad, XXXVII(2),183-197.[fecha de Consulta 17 de Agosto de 2022]. ISSN: 0378-7680. Disponible en: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=87024179002
  • Pilkington K, Wieland LS. Self-care for anxiety and depression: a comparison of evidence from Cochrane reviews and practice to inform decision-making and priority-setting. BMC Complement Med Ther. 2020 Aug 10;20(1):247. doi: 10.1186/s12906-020-03038-8. PMID: 32778171; PMCID: PMC7418416.
  • Botto, Alberto, Acuña, Julia, & Jiménez, Juan Pablo. (2014). La depresión como un diagnóstico complejo: Implicancias para el desarrollo de recomendaciones clínicas. Revista médica de Chile142(10), 1297-1305. https://dx.doi.org/10.4067/S0034-98872014001000010

Conținutul acestei publicații are scop pur informativ. În niciun moment nu ar trebui să faciliteze sau să înlocuiască diagnosticele, tratamentele sau recomandările oferite de către un specialist. Consultă un specialist de încredere dacă ai îndoieli și cere acordul acestuia înainte de a începe orice procedură.