Simptomele atreziei biliare

30 Aprilie, 2021
Atrezia biliară provoacă leziuni hepatice și afectează diferite procese care permit organismului să funcționeze așa cum ar trebui.

Atrezia biliară este o problemă hepatică cronică și progresivă. Devine evidentă la scurt timp după naștere. Canalele biliare se blochează, iar bila nu poate părăsi ficatul. Din cauza acestui fapt, ficatul se deteriorează, iar acest lucru afectează diferite funcții vitale. Care sunt simptomele și tratamentul atreziei biliare?

Dacă boala nu este tratată, poate pune viața în pericol viața pacientului. Află totul despre atrezia biliară în acest articol!

Ce cauzează atrezia biliară?

Specialist care prezintă simptomele atreziei biliare

Cauza atreziei biliare nu este cunoscută cu exactitate. Mulți experți consideră că bebelușii se nasc cu atrezie biliară, ceea ce implică faptul că alterarea căilor biliare are loc în timpul sarcinii.

Alte opinii sugerează faptul că boala apare după naștere, din cauza expunerii la substanțe toxice sau infecțioase. Nu este legată de medicamentele pe care le-a luat mama sau de bolile pe care avut în timpul sarcinii.

În prezent, experții nu știu dacă există o legătură genetică. În general, nu este probabil ca boala să reapară de mai multe ori într-o familie.

Vezi și:

5 sfaturi pentru sănătatea ficatului

Simptomele atreziei biliare

Bebelușii afectați de această boală par sănătoși la naștere. Cu toate acestea, simptomele bolii se dezvoltă între două săptămâni și două luni de viață. Simptomele atreziei biliare pot semăna și cu alte afecțiuni sau probleme medicale. Unele dintre simptomele care pot apărea includ:

  • Icter. Îngălbenirea pielii și a ochilor. Apare din cauza nivelurilor ridicate și neregulate de bilirubină din sânge, care pot fi atribuite inflamației, altor anomalii ale celulelor hepatice sau obstrucțiilor căilor biliare.
  • Urină închisă și scaune deschise la culoare.
  • Distensie abdominală și pierdere în greutate.

Diagnosticul atreziei biliare

Pentru a putea diagnostica boala, profesioniștii din domeniul medical solicită diferite teste și analize de sânge.

Analize de sânge

Testele de sânge măsoară următorii parametri:

  • Enzime hepatice. Nivelurile crescute ale enzimelor hepatice pot alerta medicii cu privire la prezența leziunilor hepatice. Enzimele trec în sânge.
  • Bilirubină. Bilirubina pe care o produce ficatul este excretată de bilă. Nivelurile ridicate de bilirubină indică adesea obstrucția fluxului biliar sau un defect în procesarea bilei hepatice.
  • Albumină și proteine ​​totale. Nivelurile mai mici sunt asociate cu boli hepatice cronice.
  • Teste de coagulare. Timpul de protrombină (PT) și timpul de tromboplastină parțială (PTT) măsoară timpul necesar ca sângele să se coaguleze. Deteriorarea celulelor hepatice și obstrucția biliară pot interfera cu procesul de coagulare a sângelui.
  • Hemocultură. Se verifică dacă există o infecție a sângelui cauzată de bacterii care pot afecta ficatul.

Vezi și:

Astenia neurocirculatorie: ce trebuie să știi

Imagistica de diagnostic

Testele imagistice la care recurg de obicei profesioniștii din domeniul medical sunt:

  • Ecografie abdominală. Este o tehnică de diagnosticare ce utilizează unde sonore de înaltă frecvență. Profesioniștii din domeniul medical pot utiliza ecografii pentru a obține imagini ale ficatului, ale vezicii biliare și ale căilor biliare.
  • Scanare hepatobiliară (HIDA). Un izotop radioactiv este injectat în venă. Dacă izotopul trece din ficat în intestin, atunci căile biliare se deschid, iar medicul va confirma că nu există atrezie biliară.
  • Biopsie hepatică. Medicul ia un eșantion de țesut hepatic. Apoi, îl examinează și îl folosește pentru a distinge atrezia biliară de alte probleme hepatice.
  • Cauduro, S. M. (2005). Atresia biliar extra-hepática: métodos diagnósticos. Jornal de Pediatria. https://doi.org/10.1590/s0021-75572003000200004
  • Crehuet Gramatyka D, Navarro Rubio G. Manejo terapéutico de la atresia de vías biliares. Rev Pediatr Aten Primaria. 2016;18:e141-e147.
  • Donat Aliaga, E., Polo Miquel, B., & Ribes-Koninckx, C. (2003). Atresia de vías biliares. Anales de Pediatria. https://doi.org/10.1157/13042982
  • Latinoamericana de Pediatría Hepatología Trasplante Hepático Pediátrico, A., Margarita Ramonet, D., & Mirta Ciocca Fernando Álvarez, D. (2014). Atresia biliar: una enfermedad grave Biliary atresia: a severe illness. Arch Argent Pediatr. https://doi.org/10.5546/aap.2014.542