Simptomele și tratamentul gripei aviare
Virușii sunt agenți infecțioși capabili să invadeze majoritatea ființelor vii. Păsările pot fi afectate de virusurile gripale care se transmit între animale și mai apoi la oameni. Vrei să știi care sunt simptomele, cauzele și tratamentul gripei aviare? Citește mai departe!
Gripa aviară este o boală cauzată de virusul gripal de tip A. Se răspândește la păsări prin salivă, secreții mucoase și fecale. Cu toate acestea, au fost raportate cazuri și la om.
În prezent, au fost identificate peste 12 tulpini diferite de virus, însă doar 3 dintre ele au afectat oamenii. Cu toate acestea, mutațiile în curs ar putea crește rata infectării umane pe termen lung.
Care sunt simptomele gripei aviare?
De obicei, manifestările clinice apar la 2 până la 7 zile după expunerea la virusul gripei aviare. Simptomele variază de la afecțiuni ușoare până la modificări grave care pun viața în pericol. În majoritatea cazurilor, tinde să semene cu gripa comună, prezentând următoarele simptome:
- Tuse
- Respirație precipitată
- Febră
- Disconfort general
- Durere în gât
- Congestie nazală
- Dureri musculare și articulare
- Oboseală inexplicabilă
- Ochii înroșiți sau în lacrimi
Cazurile ușoare sunt adesea însoțite de manifestări gastro-intestinale, cum ar fi greața, vărsăturile, diareea și durerile abdominale. O proporție mai mică de pacienți infectați cu gripă aviară poate avea o evoluție nefavorabilă și prezenta următoarele simptome:
- Insuficiență respiratorie severă
- Pneumonie
- Modificarea stării de conștiență
- Convulsii
Îți recomandăm:
Care este cauza?
Agentul responsabil pentru apariția gripei aviare este virusul gripal de tip A în diferitele sale variante mutagene. Tulpinile H5N1, H7N9 și H5N6 au fost identificate la om, H5N1 fiind cea mai studiată. Peste 165 de cazuri de gripă aviară au fost atribuite acesteia din urmă între 2003 și 2006, cu o rată a mortalității de peste 50%.
Infecția la om apare atunci când virusul intră în contact cu membranele mucoase ale ochilor, nasului sau gurii sau prin inhalarea de picături sau praf ce conțin particule virale. Mai mult, contactul direct cu păsările infectate crește foarte mult probabilitatea de infecție.
În mod similar, s-a demonstrat că transmiterea de la persoană la persoană este foarte scăzută și, în general, are loc prin contactul în familie. Marea adaptabilitate a virusului la oameni ridică întrebări cu privire la posibila incidență a unei noi tulpini mai contagioase în viitor.
Factori de risc
Principalii factori de risc asociați cu prezența gripei aviare la om sunt legați de expunerea continuă la păsările domestice și sălbatice infectate. Printre acestea se numără găinile, curcile, rațele și gâștele. Prin urmare, incidența acestei patologii este mai mare în următoarele scenarii:
- Muncă și activități cu păsări de curte.
- Supraaglomerarea și condițiile insalubre din magazinele și piețele cu produse din carne de pasăre.
- Călătorii în țările din Orientul Mijlociu unde există o incidență mai mare a bolii.
- Contactul cu secrețiile, fecalele și penele păsărilor infectate.
- Consumul de păsări de curte și ouă insuficient gătite.
În plus, se estimează că 90% dintre pacienții cu gripă aviară au vârsta sub 40 de ani, mortalitatea fiind mai mare la tinerii cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani.
Diagnosticul gripei aviare
Identificarea infecției cu gripă aviară la om necesită evaluarea simptomelor și semnelor asociate cu testele de laborator. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) recomandă prelevarea de probe din nas și gât în primele zile.
Probele extrase vor fi trimise către laboratoare specializate, unde agentul va fi identificat prin testare moleculară sau prin cultură virală. În mod similar, la pacienții cu manifestări severe, trebuie prelevate probe din căile respiratorii inferioare pentru a confirma etiologia virală.
La unii pacienți, este utilă determinarea anticorpilor împotriva virusului gripal de tip A. Pentru a face acest lucru, se iau două probe de sânge; una la debutul simptomelor și alta după 3 sau 4 săptămâni. Trebuie luat în considerare faptul că rezultatele vin după câteva zile.
Specialistul se poate baza pe metode imagistice, cum ar fi radiografia toracică, pentru a determina implicarea arborelui bronhopulmonar. În mod similar, acest test face posibilă evaluarea protocolului terapeutic care trebuie urmat.
Vezi mai mult:
Tratamentul gripei aviare
Tratamentul gripei aviare are ca scop atenuarea simptomelor și eliminarea agentului viral responsabil. Utilizarea inhibitorilor antivirali ai neuraminidazei este eficientă în unele cazuri. Aceste medicamente blochează eliberarea virusului din celulele infectate și colonizarea restului celulelor.
Majoritatea tulpinilor de virusuri gripale A și B sunt sensibile la oseltamivir sau Tamiflu®, peramivir și zanamivir sau Relenza®. Cu toate acestea, CDC a raportat o anumită rezistență la aceste medicamente a unor mutații ale tulpinilor H5N1 și H7N9 la pacienții asiatici.
În mod similar, terapia include înlocuirea adecvată a lichidelor și utilizarea medicamentelor antipiretice și analgezice pentru a reduce simptomele asociate.
Recuperarea după tratamentul gripei aviare
Evoluția bolii va depinde de tulpina virală care afectează persoana în cauză și de gradul de compromitere a sistemului respirator. În general, pacienții au un prognostic bun. Cu toate acestea, unele cazuri sunt complicate și necesită măsuri speciale. În timpul infecției cu gripă aviară, este recomandat să respecți următoarele sfaturi:
- Consumă multe lichide.
- Evită băuturile reci.
- Aerisește camera sau rezerva de spital.
- Folosește o mască.
- Odihnește-te și dormi bine.
Boala dispare după câteva săptămâni de tratament. Cu toate acestea, dacă pacientul observă semne noi sau dacă simptomele se agravează, este crucial să solicite imediat asistență medicală.
Prevenirea gripei aviare
Metodele de prevenire a gripei aviare vizează reducerea sau eliminarea factorilor de risc asociați cu infecția. În acest sens, măsura principală este evitarea tuturor formelor de expunere la virus. Pentru aceasta, trebuie respectate următoarele recomandări:
- Evită contactul cu păsări sălbatice sau păsări de apă.
- Nu atinge suprafețele sau obiectele care pot conține fecale sau secreții de păsări.
- Spală-ți mâinile cu multă apă și săpun atunci când atingi suprafețe sau obiecte contaminate.
- Poartă măști de protecție și costume atunci când lucrezi cu păsări, în special în interior.
- Evită să consumi ouă negătite și în lipsa condițiilor de igienă adecvate.
- Gătește carnea de pasăre la o temperatura internă minimă de 75 grade Celsius.
Persoanele care decid să viziteze țări cu risc de infecție cu gripă aviară ar trebui să evite piețele în aer liber. În plus, produsele avicole slab procesate nu trebuie consumate.
În ceea ce privește vaccinurile, administrarea imunizării împotriva gripei sezoniere nu previne riscul de contaminare, dar reduce incidența coinfecției virale. În prezent, Statele Unite au o rezervă de vaccinuri împotriva tulpinii H5N1 de origine asiatică. Cu toate acestea, vaccinurile nu ar fi eficiente în fața unei posibile mutații.
Infecția cu gripă aviară nu trebuie subestimată
Simptomele gripei aviare sunt adesea difuze și tind să fie confundate cu cele prezente în alte forme de gripă. Este vital să mergi la medicul specialist la timp pentru a avea o evoluție pozitivă a bolii.
La unii pacienți care nu primesc tratamentul gripei aviare la timp sau care sunt tratați într-un mod inadecvat, pot apărea complicații letale. Dacă ai suferință respiratorie severă sau experimentezi agravarea simptomelor, mergi la spital cât mai curând posibil.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Perret C, Dabanch J. Influenza Aviar y Riesgo de Pandemia. Rev. chil. pediatr. 2008; 79( 4 ): 358-363.
- Barricarte A. Gripe aviar: ¿la pandemia que viene?. Anales del Sistema Sanitario de Navarra. 2006; 29 (1).
- Godoy P. Pandemia de gripe aviar: un nuevo desafío para la salud pública. Gac Sanit. 2006;20( 1 ): 4-8.
- Casillas S, Herrero Fernández S, Varon J. Gripe aviar: lo que un intensivista debe conocer. Med Intensiva. 2008;32(4):183-93.
- Lycett SJ, Duchatel F, Digard P. A brief history of bird flu. Philos Trans R Soc Lond B Biol Sci. 2019;374(1775):20180257.
- Li YT, Linster M, Mendenhall IH, Su YCF, Smith GJD. Avian influenza viruses in humans: lessons from past outbreaks. Br Med Bull. 2019;132(1):81-95.