Stresul și albirea părului: rezultatele studiilor
Multă vreme, oamenii au presupus că stresul și albirea părului sunt corelate. Însă acest faptul a fost considerat o credință populară fără o bază științifică. Acum, un grup de cercetători de la Harvard a dovedit că acesta nu este un mit, ci o realitate.
Există mai multe povești în istorie în care se menționează că stresul provoacă albirea părului. Una dintre cele mai faimoase este cea a Mariei Antoinette, regina Franței, care a fost ucisă de o ghilotină în timpul Revoluției Franceze. Se spune că într-o singură noapte tot părul i s-a albit.
O altă legendă celebră este cea a lui Thomas Moore, despre care se spune că a avut o schimbare semnificativă de aspect într-o singură noapte. De fapt, mulți oameni au văzut o persoană care trece printr-o perioadă de criză personală și apoi arată mai în vârstă. Acum știm care este adevărul: stresul provoacă albirea părului.
Stresul și albirea părului
Un grup de oameni de știință de la Universitatea Harvard din SUA, sub îndrumarea medicului Ya-Chieh Hsu, și-a publicat cercetările în revista Nature. După mai multe teste și studii, specialiștii au ajuns la concluzia că stresul provoacă într-adevăr apariția părul cenușiu și alb.
Cel mai interesant lucru este faptul că echipa de neurologi nu a confirmat doar influența directă pe care stresul o are asupra firelor de păr, ci a identificat și mecanismele care cauzează acest efect. Aceasta este o mare descoperire.
Stresul este o problemă la nivel mondial. În ultimele decenii, s-au făcut multe studii pe tema acestui fenomen. Stresul a fost asociat cu multe boli. Impactul asupra aspectului fizic părea evident, dar acest studiu explică problema în detaliu.
Îți recomandăm:
Stresul și albirea părului: rezultatele studiilor
Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de știință de la Universitatea Harvard au făcut, în primă fază, experimente pe șoareci. Aceștia au căutat posibilele influențe ale stresului asupra părului și, de asemenea, au analizat diversele schimbări fiziologice cauzate de stările de anxietate.
Cercetătorii au început prin inducerea unei stări de stres la șoareci. Pentru a face acest lucru, au injectat cobaii cu un compus numit resiniferatoxină. Această substanță stimulează producția de cortizol, cunoscut sub numele de hormonul stresului.
Experții au crezut că stresul provoacă un atac imunologic în corpul animalelor, care ajunge să afecteze celulele care produc pigmenți. Dar nu a fost așa, deoarece unii șoareci nu mai aveau celule imune. Totuși, părul acestora se albea.
Confruntați cu această situație, oamenii de știință au decis să scoată glandele suprarenale ale anumitor șoareci, astfel încât aceștia să nu mai poată produce cortizol. Apoi, au expus cobaii la situații stresante și s-a întâmplat ceva neașteptat: au albit.
Citește mai mult:
De ce se întâmplă acest lucru?
Grupul de neurologi s-a concentrat în cele din urmă asupra sistemului nervos simpatic. Acesta este responsabil de reglarea reacției la stres. Nervii care alcătuiesc acest sistem se ramifică și sunt prezenți în fiecare folicul pilos al pielii.
După mai multe studii, oamenii de știință au descoperit că, atunci când se confruntă cu situații stresante, acești nervi eliberează o substanță chimică numită noradrenalină. Apoi, această substanță este absorbită de celulele stem care regenerează pigmenții părului și care se găsesc în apropierea acestor nervi.
Noradrenalina determină activarea excesivă a acestor celule. Celulele produc mai mult pigment decât este necesar și își epuizează rezervele. Atunci când se întâmplă acest lucru, celulele nu se pot regenera. Rezervele de pigment se consumă și firele de păr încep să se albească.
La ce te poți aștepta
Oamenii de știință au afirmat faptul că această situație este ireversibilă. Prin urmare, odată ce ai pierdut aceste celule stem, nu mai există cale de întoarcere: efectul este permanent. Cercetările au arătat faptul că stresul provoacă albirea părului.
Aceasta este o mare descoperire, deoarece oamenii de știință au propus noi proiecte de cercetare în ceea ce privește efectul stresului asupra diferitelor țesuturi din corp. Acestea vor ajuta la clarificarea efectelor stresului.
Toate acestea reprezintă un pas către un viitor în care cercetătorii vor putea dezvolta metode care ne vor permite să inversăm efectele stresului. Deocamdată, conducătorul studiului ne-a recomandat să abordăm viața cu calm, cu mai puțin stres. Este clar că îngrijorarea în exces produce doar efecte negative.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Real, A. A., López, J. S., Bustamante, M. P., Leyva, A. M., & Carriel, V. (2019). Aislamiento, cultivo y aplicación clínica de los melanocitos humanos. Los melanocitos como una fuente de terapia celular. Revista argentina de dermatología, 100(3).
- Zhang, Bing, et al. “Hyperactivation of sympathetic nerves drives depletion of melanocyte stem cells.” Nature 577.7792 (2020): 676-681.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.