Suc de sfeclă pentru a îmbunătăți sănătatea creierului
Potrivit unei lucrări publicate în revista Biology and Chemistry, un suc de sfeclă pe zi este util pentru sănătatea creierului datorită mai multor componente, precum oxidul azotic.
Suc de sfeclă pentru a îmbunătăți sănătatea creierului
Vă recomandăm: 5 rețete cu sfeclă pentru îmbunătățirea sănătății
Potrivit studiului menționat mai sus și realizat de oamenii de știință de la Universitatea din Oxford (Regatul Unit), consumul regulat de sfeclă:
- Are un impact pozitiv asupra sănătății și ne protejează de boli precum Alzheimer.
Iată care sunt cele mai interesante aspecte!
Sfecla este bogată în antioxidanți și acid azotic
Puterea sucului de sfeclă în ceea ce privește sănătatea creierului rezidă, în principal, în nivelul său ridicat de antioxidanți, vitamina C și, mai ales, acid azotic. Dacă nu ați auzit niciodată de această componentă, vă vom explica cum funcționează:
- Acidul azotic întărește sistemul imunitar. Ne ajută să luptăm împotriva bacteriilor care atacă creierul și distrug celulele și țesuturile pentru a promova apariția demenței.
- Reglează tensiunea arterială prin dilatarea arterelor. Datorită acestui fapt, luptă împotriva dezvoltării accidentelor vasculare cerebrale.
- Acidul nitric reduce inflamația.
- Îmbunătățește calitatea somnului.
- Îmbunătățește simțurile, cum ar fi vederea sau mirosul.
Sucul de sfeclă ne oferă rezistență și energie
Ceva ce trebuie să avem în vedere este faptul că creierul uman are nevoie de aproape 20% din energia totală pe care corpul o primește.
- Dacă nu mâncăm în mod corespunzător la micul dejun, performanța fizică este redusă.
- Atenția scade și nu putem fi productivi.
- Apar oboseala și durerea de cap.
A începe ziua cu un suc de sfeclă natural combinat cu măr sau cu struguri oferă un nivel adecvat de energie, ideal pentru creier.
- Un alt aspect important este faptul că acidul azotic oferă putere și rezistență creierului.
- Deși energia furnizată este redusă după două sau trei ore, atunci când este combinată cu antioxidanți, efectul durează mult mai mult.
Sucul de sfeclă combate hipertensiunea
Potrivit unui studiu realizat la Spitalul Connolly din Dublin (Irlanda), consumul regulat de suc de sfeclă ne poate aduce următoarele beneficii:
- Acidul nitric relaxează vasele de sânge din corp. Prin urmare, ne permite să reducem hipertensiunea și să ne bucurăm de o sănătate mai bună a inimii și a creierului.
- Azotatul anorganic prezent în sfeclă ajută la reglarea tensiunii arteriale.
Descoperiți mai mult: Combaterea varicelor cu suc de sfeclă și pătrunjel
Sfecla reduce inflamația
Sucul de sfeclă și nivelul său ridicat de antioxidanți ne permit să luptăm împotriva inflamației țesuturilor și, de asemenea, să le protejăm împotriva acumulării de grăsimi.
- În plus, reduce efectul pe care anumite substanțe chimice dăunătoare îl au asupra ADN-ului, substanțe care pot favoriza apariția tumorilor.
Cele mai bune sucuri de sfeclă pentru sănătatea creierului
Suc de sfeclă, morcov și mere
Ingrediente
- 1 sfeclă
- 1 măr verde
- Un morcov
- 1 pahar de apă (200 ml)
Pregătire
- Se prepară foarte ușor. Pentru a vă bucura de acest smoothie, va trebui să puneți în blender o sfeclă gătită, un măr verde tăiat în bucăți mici, un morcov și un pahar cu apă.
- Veți obține un smoothie omogen ce trebuie consumat la micul dejun.
- Este un remediu medicinal care vă va îmbunătăți sănătatea. Merită încercat!
Suc de sfeclă și lămâie
Acest suc natural este foarte potrivit pentru a ne curăța corpul, pentru a promova sănătatea ficatului și pentru a întări sistemul imunitar.
Ingrediente
- 1 sfeclă
- Sucul unei lămâi
- 1 pahar de apă (200 ml)
Pregătire
- Pentru a-l prepara, trebuie să stoarceți mai întâi sucul unei lămâi.
- Puneți-l în blender împreună cu paharul cu apă și sfecla roșie tăiată în bucăți mici.
- Veți obține o băutură omogenă cu o culoare roșie. Savurați-o la micul dejun!
Sfecla este unul dintre tuberculii cu cel mai mare conținut de zahăr. Prin urmare, dacă aveți diabet, este indicat să consultați medicul sau nutriționistul.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Gutiérrez-Rodríguez, M., Miguel-Chávez, R. S., Aristeo-Cortés, P., & Larqué-Saavedra, A. (2003). Efecto del dimetilsulfóxido en el peso fresco de rábano y betabel. Agrocencia.
- FEN. (2014). Remolacha. Verduras y Hortalizas.
- Infoagro. (2012). El cultivo de la remolacha azucarera.I. Infoagro.Com. https://doi.org/10.1006/jcat.2001.3193
- Casierra-Posada, F., & Pinto-Correa, J. R. (2011). Crecimiento de Plantas de Remolacha (Beta vulgaris L. var. Crosby Egipcia) Bajo Coberturas de Color. Rev. Fac. Nal. Agr. ….
- Álvarez, M. J. M., Matos, A. V., & Belén C, D. R. (2002). Degradación de betalainas en remolacha (Beta vulgaris L.) estudio cinético. Revista Cientifica de La Facultad de Ciencias Veterinarias de La Universidad Del Zulia.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.