Terapia dry needling - descriere și beneficii

29 Octombrie, 2020
Terapia dry needling este unul dintre răspunsurile la numeroasele studii care subliniază importanța descoperirii unor noi modalități de îmbunătățire a sănătății. Acest lucru se datorează creșterii incidenței problemelor musculare la populația generală.

Terapia dry needling sau terapia acelor uscate este una dintre tehnicile noi și inovatoare din domeniul fizioterapiei.

Aceasta este un nou tip de tehnică de terapie bazat pe dovezi în ceea ce privește îmbunătățirea durerii musculare. Astăzi, vei afla mai multe despre aceasta, precum și despre utilitatea sa ca tratament pentru tot felul de probleme musculare.

Pentru a înțelege ce este terapia dry needling și cum funcționează, trebuie să clarificăm două concepte înainte de a continua: punctul de declanșare și durerea miofascială.

Puncte de declanșare

Acestea sunt puncte hiperirritabile într-o zonă restrânsă a unui anumit mușchi. Zona reprezintă un grup de fibre musculare care prezintă o tensiune anormală, formând o bandă foarte compactă. Aceasta este denumită în mod obișnuit contracție.

Această bandă este dureroasă și punctul său de declanșare este un nodul care, la atingere, provoacă o durere ascuțită care face ca persoana în cauză să tresară. În plus, această durere radiază și în alte zone care nu includ punctul de declanșare – durerea radiantă. Poate apărea împreună cu o disfuncție motorie și alte fenomene, precum amețelile și greața.

Punctele declanșatoare ale unui mușchi radiază în anumite zone și oferă un indiciu pentru fizioterapeuți cu privire la locul de origine a problemei. De exemplu, durerile de cap pot proveni dintr-un punct de declanșare situat într-un mușchi, cum ar fi trapezul superior, coafa rotatorilor sau mușchiul sternocleidomastoidian.

Această durere poate să nu aibă nimic de-a face cu zona din care provine, iar punctele de declanșare pot fi active sau latente. Un punct activ de declanșare radiază durere în alte zone. În schimb, un punct latent nu radiază durere.

Punctele de declanșare pot fi activate prin supraîncărcări musculare acute sau cronice, traume directe și frig. Cel mai frecvent factor declanșator este supraîncărcarea cronică din cauza problemelor posturale.

Citește mai mult:

Punctele de declanșare: ce sunt și cum se tratează?

Femeie cu durere de spate inferior

Durerea miofascială

Acest tip de durere este un proces muscular regional care poate fi acut sau cronic. Este debilitant și comun în rândul populației, dar nu mulți oameni știu cu adevărat despre ce este vorba. Durerea miofascială nu este însoțită de modificări ale testelor imagistice sau analitice; și, din această cauză, este subdiagnosticată și prost tratată.

Simptomele durerii miofasciale cauzate de un punct de declanșare sunt:

  • Simptome sensibile. Există o modificare a senzației de atingere. De exemplu, ești lovit de ceva care nu provoacă în mod normal durere și totuși simți că te doare. În plus, va apărea durerea radiantă (explicată mai sus).
  • Simptome motorii. Există, printre altele, o scădere a forței și o dificultate de a mișca mușchiul afectat.
  • Simptome autonome. Există rinită, lăcrimare, salivație, modificări de temperatură, transpirație, piloerecție (pielea de găină), amețeli, greață și roșeață pe piele.

Am putea spune că există trei componente ale durerii miofasciale:

  • O bandă compactă palpabilă în mușchiul scheletic afectat (o contracție)
  • Un punct de declanșare
  • Un model caracteristic al radierii durerii (punctul de declanșare duce la apariția durerii într-o anumită zonă)

Terapia dry needling: scop

Terapia dry needling este o tehnică fizioterapeutică utilizată în principal pentru durerile miofasciale. Odată ce practicantul găsește punctul de declanșare care le provoacă, trebuie să-l dezactiveze cu ajutorul unui ac. Acesta este similar cu acul de acupunctură, dar este mai lung, deoarece trebuie să ajungă la mușchi.

Întregul proces necesită curățarea zonei, iar kinetoterapeutul trebuie să folosească mănuși, dezinfectanți și tifon. Este o tehnică semi-invazivă pe măsură ce acul trece prin pielea pacientului. De asemenea, acele se găsesc în pachete și nu sunt refolosibile.

Fizioterapeutul introduce un ac în punctul de declanșare fără anestezic și se deplasează din interior spre exterior până când atinge un spasm local – o contracție involuntară a mușchiului. Specialistul face acest lucru fără a scoate efectiv acul din piele.

Puncția mușchiului stimulează receptorul muscular, producând relaxare după spasm, o creștere a elasticității și o ameliorare a durerii din zonă.

Terapia dry needling și acupunctura sunt același lucru?

Terapia acelor uscate este o tehnică științifică în care un kinetoterapeut instruit străpunge mușchiul pentru a controla durerea miofascială. Procesul durează între 2 și 5 minute și poate fi dureros.

În schimb, acupunctura se bazează pe medicina tradițională chineză și atinge punctele energetice doar la nivel superficial, fără a intra în contact cu mușchiul. O sesiune durează aproximativ 20 de minute, nu este dureroasă, tratează multe afecțiuni și este efectuată de un terapeut instruit.

Medic ce aplică terapia dry needling

Riscurile terapiei dry needling

Acestea sunt minime, iar majoritatea sunt evitabile cu ajutorul măsurilor de precauție corespunzătoare. Terapia trebuie pusă în practică de un kinetoterapeut bine instruit:

  • Acul trece prin piele, iar în mușchi pot exista mici vase de sânge. Cel mai frecvent risc este puncția unui vas și provocarea unei mici vânătăi, care durează aproximativ o zi. Acest risc este mai frecvent la pacienții care iau anticoagulante, al căror sânge este mai subțire.
  • Terapeutul ar putea atinge o ramură nervoasă pe drumul către mușchi. Acest lucru provoacă furnicături, dar senzația dispare imediat.
  • Un alt risc mai puțin frecvent este amețeala, care poate apărea în timpul procedurii. Termenul tehnic pentru aceasta este „răspunsul vasovagal”.
  • Există puține cazuri raportate, dar, dacă terapeutul nu are experiență în puncțiile uscate ale mușchilor pieptului, greșeala sa ar putea duce la un pneumotorax (puncția plămânului).
  • Poate exista inflamație sau contracție musculară.
  • De asemenea, poate apărea o dermatită post-puncție, adică o reacție a pielii în zona înțepăturii.
  • Orice puncție are un risc de infecție dacă terapeutul nu aplică măsuri adecvate de curățare a zonei. De asemenea, acest lucru este posibil și dacă kinetoterapeutul nu folosește mănuși și/sau ace sterile.

Terapia acelor uscate îți poate oferi o senzație similară cu cea experimentată după un masaj foarte intens. Totuși, aceasta dispare după 1 sau 2 zile.

Citește mai mult:

10 posibile cauze ale durerilor corporale

Contraindicațiile terapiei dry needling

Majoritatea contraindicațiilor sunt relative, printre care:

  • O frică insurmontabilă de ace
  • Probleme de coagulare și tratament anticoagulant (din cauza riscului de hemoragie)
  • Persoanele cu sistem imunitar slab prezintă un risc mai mare de a dezvolta infecții.
  • Persoanele fără ganglioni limfatici cu risc de limfedem (zona uscată a acului se umple cu lichid care nu poate fi filtrat deoarece ganglionii limfatici din zonă nu mai sunt prezenți.)
  • Hipotiroidismul crește riscul de inflamație musculară.

Este eficientă terapia acelor uscate?

Conform mai multor studii științifice, terapia acelor uscate este eficientă pentru

  • Reducerea durerii subiective și obiective atât local, cât și în zona punctelor de declanșare
  • Îmbunătățirea mobilității articulațiilor apropiate de mușchiul care găzduiește punctul de declanșare
  • Nu există dovezi suficiente, dar se pare că terapia acelor uscate poate îmbunătăți depresia la pacienții cu durere miofascială.

Terapeuții au observat faptul că anumite lucruri pot afecta eficacitatea acestei terapii (de exemplu, durerea prelungită, lipsa somnului și utilizarea repetitivă a mușchiului).

  • Mayoral-del-Moral, O., & Torres-Lacomba, M. (2009). Fisioterapia invasiva y punción seca. Informe sobre la eficacia de la punción seca en el tratamiento del síndrome de dolor miofascial y sobre su uso en Fisioterapia. Cuest. Fisioter.
  • Fernández de las Peñas, C., & Dommerholt, J. (2013). Punción seca de los puntos gatillo. Una estrategia clínica basada en la evidencia. In Punción seca de los puntos gatillo. https://doi.org/10.1016/B978-84-9022-387-1.00010-3
  • Mayoral del Moral, Orlando; Salvat, I. (2017). Fisioterapia invasiva del síndrome de Dolor Miofascial. Manual de punción seca de puntos gatillo. In Fisioterapia invasiva del síndrome de Dolor Miofascial. Manual de punción seca de puntos gatillo.
  • “EVIDENCIA DE LA PUNCIÓN SECA COMO TRATAMIENTO DE LOS PUNTOS GATILLO.” (n.d.).