9 tipuri de chirurgie refractivă și caracteristicile acestora
 

9 tipuri de chirurgie refractivă și caracteristicile acestora

Chirurgia refractivă este o opțiune excelentă pentru a rezolva diverse probleme de vedere. Cu toate acestea, nu toți oamenii sunt candidați potriviți pentru acest tip de intervenție.
9 tipuri de chirurgie refractivă și caracteristicile acestora

Ultima actualizare: 13 Mai, 2022

Chirurgia refractivă are rolul de a corecta un defect de refracție vizuală. Aceasta este o problemă de vedere care apare atunci când forma ochiului nu îi permite să focalizeze bine. Apare din cauza îmbătrânirii cristalinului, din cauza schimbării formei corneei și din alte cauze specifice. Descoperiți 9 tipuri de chirurgie refractivă și caracteristicile acestora!

Cele mai frecvente erori de refracție sunt miopia, hipermetropia, prezbiopia și astigmatismul. În general, toate provoacă vedere încețoșată. Chirurgia refractivă are ca scop rezolvarea acestor anomalii.

În prezent, este o procedură foarte sigură și la îndemâna majorității oamenilor.

Ce este chirurgia refractivă?

Există două lentile în ochi: corneea și cristalinul. Când este prezent un defect, există o anomalie în modul în care lumina pătrunde în ochi și este proiectată pe retină. Rezultatul este o vedere diminuată sau inadecvată.

Problemele cu corneea și cristalinul pot fi compensate, cel puțin parțial, prin purtarea de ochelari sau lentile de contact. Cu toate acestea, în ultimii ani s-a dezvoltat o nouă alternativă: chirurgia refractivă.

Aceasta poate modifica forma corneei prin utilizarea laserului. De asemenea, poate implanta o lentilă în interiorul ochiului pentru a îmbunătăți vederea. Opțiunea terapeutică depinde de caracteristicile fiecărui pacient.

Cerințe

Există mai multe tipuri de chirurgie refractivă și, întrucât este o procedură personalizată, sunt necesare analize anterioare pentru a stabili care este cea mai bună opțiune pentru fiecare persoană.

Acest tip de operație nu este recomandat tuturor. Este necesar ca pacientul să îndeplinească anumite criterii fizice și psihologice.

Pacientul trebuie sa fie major, să aibă o vedere stabilă în ultimul an, să nu aibă alte boli oculare în afară de problema refracției și aibă așteptări realiste cu privire la intervenție.

Chirurgia refractivă nu este recomandată persoanelor care au boli oculare, cum ar fi glaucomul sau retinopatia, sau care văd cu un singur ochi. Nu poate fi folosită nici de către cei care suferă de boli autoimune.

Bărbat cu cataractă
Chirurgia de plasare a lentilelor intraoculare este utilizată pentru a înlocui cristalinul deteriorat, de exemplu, în cataractă. Există și lentile ICL, ce pot fi introduse fără a scoate cristalinul.

Tipuri de chirurgie refractivă și caracteristicile acestora

Există diferite tehnici chirurgicale pentru a corecta aceeași problemă. Tipul de chirurgie refractivă potrivit în fiecare caz va depinde de caracteristicile pacientului.

1.LASIK

LASIK este un tip de chirurgie refractivă în care zona centrală a corneei este modelată astfel încât să dobândească o curbură perfectă și, în acest fel, să realizeze o focalizare corectă a imaginilor pe retină.

LASIK este acronimul pentru Laser Assisted in Situ Keratomileusis. Utilizează incizie și laser. Se efectuează pentru miopie sau hipermetropie, asociată sau nu cu astigmatism. Este o procedură ambulatorie și nedureroasă, cu o perioada postoperatorie simplă.

2. Femtolasik și Epi-LASIK

Această operație refractivă este similară cu cea anterioară, dar în acest caz se folosește un laser de înaltă precizie și nu necesită incizie. Prin urmare, este mult mai sigură și mai eficientă. Oferă rezultate de calitate superioară cu mai puține riscuri.

Epi-LASIK se efectuează pacienților care nu sunt candidați pentru LASIK convențional, deoarece au o cornee prea subțire sau neregulată. Rezultatele sunt foarte bune.

3. SBK

SBK este prescurtarea de la Sub-Bowman Keratomileusis și este o altă variantă a LASIK. Oferă rezultate mai bune și o perioadă postoperatorie cu disconfort minim. Generează o acuitate vizuală mai mare decât LASIK. Există o stabilitate mai mare a corneei.

4. PKR

PKR este prescurtarea de la Photorefractive Keratectomy. Acest tip de chirurgie refractivă este indicat și pentru pacienții cu corneea foarte subțire, neregulată sau uscată.

Are aceleasi efecte ca LASIK, dar nu este recomandat pacienților cu hipermetropie asociată cu astigmatism. Este o procedură foarte sigură, deși perioada postoperatorie poate dura până la 3 zile.

5. LASEK

LASEK este prescurtarea pentru Keratomileusis epitelial cu laser. Este o variantă a tehnicii PKR.

Protejează mai eficient corneea și previne riscul de traumatisme oculare. Este indicat persoanelor care fac sport sau care au o activitate care ar putea afecta corneea.

Intervenția este mai dureroasă, iar perioada postoperatorie este mai lungă. Este o procedură dedicată pacienților cu miopie.

6. ICL

Această procedură introduce o lentila între iris și cristalin. Ea va permite pacientului să renunțe la ochelari.

Este indicată pentru cazurile de miopie. Este o intervenție foarte invazivă, dar oferă rezultate de bună calitate care îmbunătățesc semnificativ vederea.

7. FLEX și SMILE

Aceasta este o alternativă sigură și eficientă la LASIK și PKR. Procedura SMILE (Small Microinvasive Lenticule Extraction) este minim invazivă și nu foarte agresivă. Este folosită pentru miopie și astigmatism.

Spre deosebire de alte tipuri de chirurgie refractivă, aceasta nu acționează asupra straturilor superficiale ale corneei. Este recomandată sportivilor.

8. CK

Acest tip de chirurgie refractivă este cunoscut și sub numele de keratoplastie conductivă. În acest caz, colagenul părții superficiale a corneei este redus pentru a o modela prin intermediul căldurii radiofrecvenței.

Este indicat pentru tratarea hipermetropiei și a prezbiopiei. Poate aborda complicațiile cauzate de alte intervenții chirurgicale. În timp, corneea revine la forma inițială, așa că aceasta este doar o soluție temporară.

9. Inele intracorneene

Reprezintă implantarea unor inele speciale în partea superficială a corneei pentru a-i modifica forma prin strivire.

Aceasta operație refractivă este indicată pentru cazurile de miopie, astigmatism și ochi uscați care nu tolerează laserul. Este o procedură reversibilă.

Tipuri de chirurgie refractivă

Riscuri posibile în aceste tipuri de chirurgie refractivă

Ca orice procedură chirurgicală, chirurgia refractivă implică efecte secundare. În general, toate tehnicile sunt sigure, dar nu sunt lipsite de dificultăți.

Riscurile posibile sunt următoarele:

  • Dificultăți în vindecare
  • Dezlipirea retinei
  • Regresia parțială a defectului vizual
  • Creșterea presiunii intraoculare sau glaucom
  • Scăderea sensibilității la contrastul luminos
  • Vedere proastă pe timp de noapte: este normal ca aceasta să dispară în timp
  • Ectazie corneeană: este o pierdere progresivă a curburii corneei
  • Keratită: este inflamația corneei. este rară, iar dacă are la bază o infecție, se tratează cu antibiotice
  • Probleme permanente ale corneei: acestea sunt rare și sunt aproape întotdeauna asociate cu PKR

În ciuda acestor posibilități, chirurgia refractivă este o opțiune excelentă de tratament. Este important să mergeți la un specialist bun și să nu aveți așteptări nerealiste.

This might interest you...
Operația de înlocuire a cristalinului
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Operația de înlocuire a cristalinului

Multe probleme de sănătate pot afecta structurile oculare. Unul dintre tratamentele disponibile este operația de înlocuire a cristalinului.



  • Melki, S. A., & Azar, D. T. (2001). LASIK complications: etiology, management, and prevention. Survey of ophthalmology, 46(2), 95-116.
  • Azar, D. T., Ghanem, R. C., de la Cruz, J., Hallak, J. A., Kojima, T., Al-Tobaigy, F. M., & Jain, S. (2008). Thin-flap (sub-Bowman keratomileusis) versus thick-flap laser in situ keratomileusis for moderate to high myopia: case-control analysis. Journal of Cataract & Refractive Surgery, 34(12), 2073-2078.
  • Moreno, N. R., Srur, A. M., & Nieme, B. C. (2010). Cirugía refractiva: indicaciones, técnicas y resultados. Revista Médica Clínica Las Condes, 21(6), 901-910.