Tipuri și tratament pentru bâlbâială
Bâlbâiala este o problemă care afectează fluxul vorbirii. Persoana care o are repetă cuvinte, își întrerupe propriul discurs și îi este greu să vorbească fluent. În acest articol, vom descoperi principalul tratament pentru bâlbâială și tipurile acesteia.
După cum subliniază articolul Focus and Management of Stuttering, această problemă se caracterizează printr-o lipsă de fluență atunci când vorbești. Aceasta se manifestă sub forma repetării cuvintelor și a silabelor, pauzelor prelungite și blocajelor. Dar de ce apare această problemă?
În articolul menționat mai sus, specialiștii estimează că până la 70% din cazurile de bâlbâială sunt legate de istoricul familial. Prin urmare, dacă există cineva în familie care a avut deja această dificultate de vorbire, este probabil ca și alți membri să o aibă.
Tipuri de bâlbâială
Când ne gândim la o persoană care se bâlbâie, o facem fără să ne dăm seama că există de fapt diferite tipuri de bâlbâială. De fapt, aceasta poate fi prima dată când auzi despre acest lucru. De aceea, astăzi vei descoperi că există multe tipuri de bâlbâială și că fiecare are caracteristici specifice.
- Bâlbâială în dezvoltare: Apare atunci când copiii învață să vorbească. De obicei, dispare ce copilul stăpânește toate abilitățile de vorbire și limbaj.
- Neurogenă: Este cauzată de traume severe la nivelul capului și chiar de un accident vascular cerebral. Poate fi ireversibilă.
- Clonică: Copilul nu poate vorbi fluent, deoarece repetă involuntar silabe și cuvinte.
- Tonică: Copilul are spasme care îi întrerup vorbirea. Când acest tip este combinat cu cel anterior (clonic), vorbim despre bâlbâială mixtă.
Dintre toate tipurile de bâlbâială, cea care ne vine de obicei în minte este cea mixtă. Dar, după cum tocmai am enumerat, există și alte posibilități. Citește mai departe pentru a afla diferite opțiuni de tratament pentru bâlbâială!
Tratament pentru bâlbâială
În funcție de tipul de bâlbâială, boala va fi tratată în moduri diferite. Dacă tratamentul începe devreme, această problemă se va ameliora și îi va permite copilului să vorbească fluent și fără întrerupere.
Te-ar putea interesa:
Logopedie
Atunci când un copil este diagnosticat cu această tulburare de vorbire, va participa la cursuri de logopedie, indiferent de tipul de bâlbâială. Logopedia urmărește câteva aspecte vitale:
- Învățarea tehnicilor pentru a reduce bâlbâiala în vorbire
- Vorbitul mai lent
- Exersarea respirației
Acest tip de terapie produce rezultate foarte bune și este o modalitate prin care copilul își poate reduce și anxietatea. De multe ori, bâlbâia se înrăutățește deoarece copilul este nervos sau îi este frică să nu se facă de râs. În cazul unui copil care suferă de bâlbâială neurogenă, se poate utiliza și terapia cognitiv-comportamentală.
Dispozitive electronice
Există unele dispozitive care pot ajuta la reducerea bâlbâielii. Cele mai populare dispozitive în acest moment sunt cele care trebuie așezate în ureche, de parcă ar fi un aparat auditiv. Acestea imită vorbirea atunci când pacientul vorbește, ca și cum ar vorbi la unison.
Motivul pentru care acest instrument este o opțiune bună se datorează faptului că, de multe ori, bâlbâiala apare deoarece există o întârziere în ascultarea sunetelor. Aceasta poate fi o modalitate excelentă de a obține o ameliorare vizibilă a problemei.
Cel mai bun tratament pentru orice tip de bâlbâială este răbdarea
În ciuda tuturor acestor opțiuni de tratament, părinții trebuie să-și asume un rol activ în tratarea bâlbâielii copilului lor. Pentru a face acest lucru, este esențial să ai răbdare și să respecți indicațiile profesioniștilor. Evită să-l cerți, să vorbești repede sau să te superi pe copil.
Mulți oameni suferă de această problemă în zilele noastre, dar se pot trata până când bâlbâiala devine insesizabilă. A exersa acasă, a lăuda copilul, a nu-l stresa, a-l asculta și a avea răbdare sunt aspecte cruciale.
Te-ai bâlbâit vreodată? Cineva din mediul tău apropiat se bâlbâie? Sperăm că acest articol te-a ajutat să înțelegi mai bine ce este această tulburare și, de asemenea, cum îi poți ajuta pe cei din jur.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Almonte, C., Lecaios, S., Schwalm, E., Ch, S., & Astric, M. (1987). Aspectos clínicos y psicopatológicos de la tartamudez precoz patológica. Revista chilena de pediatría, 58(6), 456-460.
- García Morales, Dailys, & Morejón Barrueto, Yanet. (2015). Consejos a la familia para evitar la aparición de la tartamudez. MediSur, 13(5), 575-577. Recuperado en 31 de marzo de 2019, de http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1727-897X2015000500003&lng=es&tlng=es.
- Sangorrín, J. (2005). Disfemia o tartamudez. Revista de neurología, 41(1), 43-46.