Tot ce trebuie să știți despre infecția cu citomegalovirus
Citomegalovirusul este un virus ce aparține familiei herpesului, care are capacitatea de a infecta pe oricine. Infecția cu citomegalovirus este mai gravă la nou-născuți și la pacienții imunodeprimați. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), mai mult de jumătate dintre adulții în vârstă de 40 de ani sunt infectați. Din fericire, este o patologie autolimitată, care dispare adesea fără a fi nevoie de tratament.
Infecția cu citomegalovirus: tipuri
Infecția cu citomegalovirus se poate manifesta în mai multe moduri:
- Citomegalovirusul congenital: apare la nou-născuți și se transmite de la mamă la făt în timpul sarcinii. Această formă este periculoasă.
- Citomegalovirus primar: apare atunci când o persoană dobândește virusul pentru prima dată. Infecția are forme multiple de prezentare, putând fi asimptomatică sau semănând cu mononucleoza.
- Reactivarea citomegalovirusului: virusul este capabil să rămână în corp într-o formă latentă. Reactivarea are loc la persoanele care au fost bolnave în trecut și în prezent au un sistem imunitar deprimat.
Descoperiți: Transaminaze mari: ce indică ele, cauze și tratament
Simptomele infecției cu citomegalovirus
Infecția cu citomegalovirus poate genera multiple manifestări clinice. De fapt, un studiu publicat în revista Microbiology Spectrum afirmă că boala poate fi atât asimptomatică, cât și severă (la pacienții imunodeprimați).
La persoanele sănătoase , infecția nu are simptome aparente. Pot exista simptome ușoare:
- Febră
- Oboseală
- Lipsa poftei de mâncare
- Disconfort general
- Durere în gât
- Ganglioni limfatici umflați
Persoanele imunodeprimate dezvoltă o formă mai severă a bolii. Pot fi afectate diferite organe, precum retina, creierul, tubul digestiv, plămânii sau ficatul. Există simptome foarte variate, cum ar fi următoarele:
- Puncte oarbe și vedere încețoșată, chiar și orbire
- Dificultate de a înghiți
- Pierdere în greutate
- Confuzie
- Diaree
Simptome la bebeluși
Simptomele infecției congenitale cu citomegalovirus sunt foarte diferite de cele ale adulților. Printre cele mai frecvente manifestări clinice se remarcă următoarele:
- Pete violet pe piele
- Naștere prematură
- Greutate mică la naștere
- Hepatomegalie
- Convulsii
- Microcefalie
- Pneumonie
- Icter
Forme de transmitere
Oricine are o infecție activă este capabil să transmită boala. Virusul se găsește în diferite fluide corporale, în special în sânge, fiind capabil să afecteze organele.
Alte fluide corporale infectate includ saliva, urina, laptele matern și lacrimile. Sperma și secrețiile vaginale au, de asemenea, o încărcătură virală. În acest fel, virusul poate fi transmis ușor de la persoană la persoană. Unele dintre cele mai comune forme de transmitere sunt următoarele:
- Lapte matern infectat
- Contact sexual cu o persoană infectată
- Atingerea ochilor sau a gurii după contactul cu fluide infectate
- Transplant de măduvă sau organe infectate sau transfuzie de sânge
- Transmitere verticală de la mamă la copil în timpul nașterii
Diagnostic
Diagnosticul infecției cu citomegalovirus se face prin anamneză și examen fizic. Specialistul va analiza apariția și evoluția simptomelor. În plus, va face un examen fizic concentrat pe abdomen pentru a descoperi eventuale modificări ale ficatului sau splinei.
Testele de sânge și urină vor detecta virusul și vor evidenția în mod clar infecția. Se recomandă un test PCR pentru fluide. Și detectarea anticorpilor și culturile sunt eficiente.
Specialiștii pot solicita și alte teste pentru a evalua afectarea organelor: fund de ochi, biopsie sau tomografie. Femeile însărcinate cu o infecție activă trebuie să-și testele lichidul amniotic.
Tratamentul infecției cu citomegalovirus
În general, persoanele sănătoase nu necesită niciun fel de tratament. Organismul este capabil să controleze singur infecția după 4 până la 6 săptămâni.
Abordarea farmacologică a infecției cu citomegalovirus este recomandată numai la nou-născuți și la pacienții imunodeprimați. Tipul de tratament ales va depinde de simptomele prezentate și de severitatea afecțiunii.
Antiviralele sunt cele mai prescrise medicamente. Acești compuși sunt capabili să întârzie replicarea virală, deși nu elimină virusul din organism.
Analgezicele și antipireticele ajută la ameliorarea simptomelor.
Posibile complicații
Complicațiile infecției cu citomegalovirus sunt foarte variabile și depind de starea de sănătate și de severitatea afecțiunii. Cea mai frecventă complicație este infecția gâtului. Pot apărea și următoarele:
- Sindromul Guillain-Barré
- Colită
- Pneumonie
- Retinită
- Pericardită
- Encefalită
- Hepatită
Descoperiți: Cei mai periculoși viruși pentru oameni
Infecția cu citomegalovirus are un prognostic bun
Din fericire, infecția cu citomegalovirus are un prognostic bun în majoritatea cazurilor. De obicei, simptomele dispar în câteva săptămâni, iar medicamentele controlează replicarea virală.
Femeile însărcinate, copiii nou-născuți și persoanele cu probleme ale sistemului imunitar necesită îngrijire medicală. Dacă vă aflați în aceste situații, consultați cât mai curând un medic pentru a începe tratamentul adecvat.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Dioverti MV, Razonable RR. Cytomegalovirus. Microbiol Spectr. 2016 Aug;4(4).
- Griffiths P, Baraniak I, Reeves M. The pathogenesis of human cytomegalovirus. J Pathol. 2015 Jan;235(2):288-97.
- Davis NL, King CC, Kourtis AP. Cytomegalovirus infection in pregnancy. Birth Defects Res. 2017 Mar 15;109(5):336-346.
- Hasing ME, Pang XL, Mabilangan C, Preiksaitis JK. Donor Cytomegalovirus Transmission Patterns in Solid Organ Transplant Recipients With Primary Infection. J Infect Dis. 2021 Mar 3;223(5):827-837.
- Ross SA, Kimberlin D. Clinical outcome and the role of antivirals in congenital cytomegalovirus infection. Antiviral Res. 2021 Jul;191:105083.
- Mosca F, Pugni L, Barbi M, Binda S. Transmission of cytomegalovirus. Lancet. 2001 Jun 2;357(9270):1800.