Zgomotele afectează dispoziția: cum este posibil?
Studiile științifice au stabilit, în special în ultimii ani, faptul că zgomotele afectează dispoziția. Cum este posibil acest lucru? În primul rând, trebuie să remarcăm faptul că zgomotul excesiv produce surditate și că această problemă atrage un întreg set de dificultăți psihologice suplimentare.
În al doilea rând, zgomotul în sine constituie un stimul agresiv pentru creier. Sunetele precum clopotele, goarnele, sirenele, precum și soneriile alarmelor pun corpul într-o stare de alertă. Rezultatul este creșterea nivelului de stres, unul dintre principalele moduri în care zgomotele afectează dispoziția.
În plus, excesul de sunete suprastimulează creierul. Zgomotul este aproape întotdeauna prezent în dezvoltarea activităților zilnice. Acest lucru face ca creierul să se concentreze pe mai multe aspecte simultan și afectează performanțele cognitive. Acesta este un alt mod în care zgomotul afectează starea de spirit.
Zgomotele afectează dispoziția
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), nivelul zgomotului nu ar trebui să depășească 65 de decibeli. Depășirea acestui nivel are un impact negativ asupra comportamentului social al oamenilor. Mai exact, aceasta crește anxietatea, iritabilitatea și sentimentele de neputință.
De asemenea, conform datelor disponibile, șapte din zece persoane afirmă că zgomotul nu le permite să se concentreze. Zgomotul afectează capacitatea de concentrare și atenția și, pe termen lung, poate duce chiar la probleme de învățare și memorie. De asemenea, majoritatea oamenilor sunt nervoși atunci când există mult zgomot în jurul lor.
Un alt mod în care zgomotul afectează starea de spirit este în timpul repausului. Oamenii au nevoie de un mediu liniștit pentru a putea adormi. Dacă există sunete în acel mediu, insomnia se va manifesta foarte des sau somnul va fi întrerupt brusc. Acest lucru are multiple consecințe psihologice și fizice.
Citește mai mult:
Arhitectura aurală
Arhitectura aurală este legată de modul în care zgomotul afectează starea de spirit. Știința a stabilit că proprietățile acustice ale unei case, ale unei clădiri sau ale unei construcții afectează în mod direct emoțiile oamenilor. Vorbim aici despre arhitectura fonică.
Experții în domeniu subliniază faptul că modul în care este construită o structură determină proprietățile sale acustice. Iar aceste proprietăți, la rândul lor, afectează în mod direct starea de spirit a oamenilor. Arhitectura aurală este legată de designul unui loc și de materialele din care este construit.
Unul dintre savanții specializați în arhitectură aurală este Trevor Cox, inginer acustic la Universitatea Salford din Manchester, Marea Britanie. El subliniază faptul că anumite structuri, precum cea a Hagiei Sophia din Turcia, au o estetică atât de acustică încât, atunci când pășești în interiorul ei, simți un sentiment de pace și spiritualitate.
Un studiu în acest sens a relevat faptul că ascultarea unui ton de 110 Hz reduce activitatea în centrele de vorbire și o transferă în regiunile creierului asociate cu abstractizarea și creativitatea.
Îți recomandăm:
Muzica și dispoziția
Influența sunetelor este atât de semnificativă, încât există deja o întreagă zonă dedicată studiului și terapiei bazate pe muzică. În acest sens, un studiu realizat de Universitatea din Bari (Italia) și Universitatea din Helsinki (Finlanda) a indicat faptul că muzica schimbă biochimia emoțiilor.
Studiul, care a fost publicat în revista Nature, indică faptul că modificările receptorilor de dopamină au fost observate odată cu stimulul muzical. Acest studiu este prima abordare care încearcă să stabilească tratamente non-farmacologice pentru tulburările de dispoziție.
De fapt, tratamentele muzicale sunt utilizate la pacienții cu Alzheimer sau Parkinson. S-au obținut rezultate bune. Prin urmare, dacă muzica are toată această putere, este clar că zgomotul afectează starea de spirit în mod negativ.
Prevenire și recomandări
Orașele mari au probleme de poluare fonică. În mod ideal, toată lumea ar trebui să se angajeze să reducă nivelul de zgomot din viața de zi cu zi. Sunt cu adevărat utile acțiunile voluntare, cum ar fi să nu folosești claxonul dacă nu este necesar, să eviți să dai muzica tare sau să te abții de la a vorbi pe un ton foarte puternic.
De asemenea, este important ca oamenii să folosească dispozitive de protecție auditivă atunci când se află în medii zgomotoase în care gălăgia este imposibil de controlat. În plus, este important să petreci în mod regulat mai multe ore în spații liniștite.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Galindo, M. (2003). La acústica en espacios religiosos católicos: iglesias Gótico-Mudéjares (Doctoral dissertation, Universidad de Sevilla).
- Quarto, T., Fasano, M. C., Taurisano, P., Fazio, L., Antonucci, L. A., Gelao, B., … & Pallesen, K. J. (2017). Interaction between DRD2 variation and sound environment on mood and emotion-related brain activity. Neuroscience, 341, 9-17.
- Herranz Pascual, K., & López Barrio, I. (2000). Modelo de impacto del ruido ambiental.