Ziua Mondială a Cancerului: ultimele descoperiri

Ziua Mondială a Cancerului este o inițiativă apărută cu scopul de a promova cercetarea și prevenirea acestei boli. În acest articol, îți vom spune care sunt cele mai recente progrese în oncologie.

Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la necesitatea prevenirii și investigării cancerului, 4 februarie a fost declarată Ziua Mondială a Cancerului. Aceasta este o inițiativă a Organizației Mondiale a Sănătății și a Uniunii Internaționale împotriva Cancerului.

În plus, unele țări au stabilit 24 septembrie ca Ziua Mondială a Cercetării Cancerului pentru a promova proiecte de cercetare științifică privind neoplasmele. Cercetarea în acest domeniu este constantă, iar progresele sunt foarte vizibile.

Cu toate acestea, unul dintre obstacolele majore este inegalitatea. De exemplu, nu toate țările își permit să susțină cheltuielile pe care le implică cercetarea. În acest sens, Ziua Mondială a Cancerului servește și ca apel de trezire pentru solidaritatea internațională.

Cancerul este una dintre principalele cauze de deces. De fapt, în fiecare an, peste 18 milioane de persoane sunt diagnosticate cu neoplasm. Mai mult, aproape 9 milioane mor din această cauză. Mortalitatea este mai mare la bărbați decât la femei.

Cele trei tipuri principale de cancer din lume sunt cancerul de sân, plămâni și colon. Împreună, ele reprezintă o treime din numărul cazurilor de cancer la nivel mondial. Tutunul, care provoacă apariția cancerului pulmonar, este responsabil pentru mai mult de 20% din decesele provocate de cancer.

În acest articol, pentru a sărbători Ziua Mondială a Cancerului, vom discuta despre cele mai relevante trei progrese în cercetarea acestei maladii.

1. Originea metastazelor

Deși Ziua Mondială a Cancerului nu vorbește în mod specific despre metastaze, știm că acestea sunt o consecință gravă a neoplasmelor. În metastaze, unele celule din tumora primară se deplasează pentru a adera la o altă zonă a corpului și a crea un nou focar.

Dintre toate celulele neoplazice, doar 1% se pot desprinde, pot călători și se pot atașa cu succes de alte celule. Acest lucru i-a încurcat întotdeauna pe cercetători. De aceea, au făcut studii pentru a afla cum funcționează cu adevărat metastaza.

Dacă am putea înțelege mecanismul, am fi mai aproape de a preveni metastazele la pacienții care au deja un diagnostic de cancer. Prevenirea la acest nivel ar putea limita mortalitatea în cazurile care se califică ca fiind terminale.

Așa am ajuns la cel mai important avans în acest sens, un studiu condus de Joan Massagué, un cercetător spaniol care lucrează în New York. Articolele echipei sale din revista Nature au dus la numeroase discuții pe baza noilor descoperiri.

Echipa de cercetare a descoperit că celulele metastatice exprimă proteina L1CAM pentru a adera la celulele gazdă. Această proteină este aceeași pe care corpul o folosește în mod natural pentru a închide rănile.

Cu alte cuvinte, neoplasmele copiază sistemul de reparare epitelială pe care îl au oamenii în mod intrinsec. Acest lucru le permite să călătorească într-o locație diferită și să fie acceptate de organul receptor.

2. Biopsia lichidă ca opțiune

Ziua Mondială a Cancerului aduce știri proaspete despre progresele care îmbunătățesc diagnosticul precoce. A putea detecta la timp prezența celulelor tumorale îmbunătățește semnificativ prognosticul.

În mod tradițional, biopsia este utilă ca mecanism de confirmare a cancerului. În caz de suspiciune, medicul face o incizie în organul afectat și ia o probă pentru analize de laborator. Această procedură este precisă, dar are capcanele sale. De exemplu, nu toate organele sunt ușor accesibile și nu toate bolile pacienților permit o astfel de procedură.

Așa ajungem la biopsiile lichide. Acestea constau în detectarea celulelor tumorale sau a substanțelor pe care tumorile le produc direct din fluidele accesibile, fără a fi nevoie să se ajungă la organele solide. Putem efectua biopsii lichide de sânge, de exemplu, printr-o extracție simplă.

În comparație cu biopsiile tradiționale, biopsiile lichide prezintă avantaje semnificative:

• Sunt mult mai puțin invazive.
• Medicii le pot efectua la pacienții la care organul tumoral primar este inaccesibil sau care nu pot suporta o biopsie comună.
• Pot fi repetate mai ușor și mai repede.

3. Relația dintre microbiotă și cancer

Microbiota intestinală este un subiect relativ nou în medicină. Deși suntem conștienți de existența acestui grup de microorganisme care locuiește în mod constant în intestine, abia recent a primit importanța pe care o merită.

De exemplu, experții au legat deja microbiota de boli precum maladia Parkinson și Alzheimer. Și, desigur, cunoaștem influența sa asupra tulburărilor digestive comune, cum ar fi sindromul de colon iritabil.

O mai bună cunoaștere a microbiotei aduce cu sine o serie de recomandări dietetice. Trebuie să înțelegem că microorganismele care formează microbiota sunt supuse modificărilor interne provocate de alimentație.

Există o legătură strânsă între microbiotă, dietă și cancer. Există chiar și o relație între microbiotă și răspunsul corpului la chimioterapie. Un alt pas în tratamentul neoplasmelor ar putea fi dezvoltarea bacteriilor intestinale în favoarea vindecării.

Speranță de Ziua Mondială a Cancerului

Cercetarea oncologică înseamnă speranță pentru pacienți și pentru întreaga populație a globului. Deoarece este o boală atât de frecventă, cu atât de multă mortalitate, sunt necesare progrese la nivel mondial.

Ziua Mondială a Cancerului ne arată că am acumulat o mulțime de cunoștințe despre bolile oncologice. Procesul prin care se formează tumorile este mai bine înțeles. Și, în comparație cu un deceniu în urmă, șansele de supraviețuire au crescut semnificativ.