Ziua Mondială a Parkinsonului: primele simptome
Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto
În 1997, s-a stabilit că 11 aprilie va fi Ziua Mondială a Parkinsonului. Această dată a fost stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca recunoaștere a activității lui James Parkinson, cel care a dat numele bolii.
James Parkinson a fost un neurolog englez care a publicat în 1817 prima carte care a vorbit despre această patologie. La acea vreme, medicul a descris-o ca pe o paralizie agitată, iar studiul său a reprezentat începutul lucrărilor științifice pe această temă.
De Ziua Mondială a Parkinsonului trebuie să ne amintim că boala are o prevalență mondială de 0,3% în populația generală, dar crește la 1% la cei cu vârsta peste 60 de ani. Aceasta înseamnă că, peste această vârstă, 1 din 100 de persoane poate avea simptome de Parkinson.
Parkinsonul este mai frecvent la bărbați decât la femei. Nu este clar de ce se întâmplă acest lucru, deși se presupune că estrogenul ar putea juca un rol protector. În orice caz, nu este ceva complet clarificat.
O varietate a bolii Parkinson este cea cu debut timpuriu, care se manifestă la persoanele cu vârsta sub 40 de ani. Această formă a tulburării a fost asociată cu o cauză specifică, care este o mutație genică. Aproximativ 5% dintre pacienții cu Parkinson au forma cu debut precoce.
Ce este boala Parkinson?
Deși credem că este o boală celebră, Ziua Mondială a Parkinsonului urmărește să tragă un semnal de alarmă. Boala Parkinson este definită ca un proces de degenerare neuronală. Este o schimbare negativă a sistemului nervos, care evoluează progresiv.
Neurodegenerarea afectează mișcările. Astfel, în centrul simptomelor se află tremurul. Neuronii modificați au fost detectați într-o zonă a creierului numită substantia nigra. Prin schimbarea acestor neuroni, cantitatea de dopamină (un neurotransmițător care trimite semnale pentru a coordona mișcările) din organism scade.
Recomandăm:
Simptome inițiale
Mai multe organizații au propus ca Ziua Mondială a Parkinsonului să fie o oportunitate de conștientizare a simptomelor timpurii ale tulburării. În acest fel, dacă suntem atenți, putem diagnostica maladia devreme și îi putem ajuta pe cei care suferă de aceasta.
Tremurul este unul dintre simptomele celebre. În general, apare mai întâi în extremități și atunci când persoana este în repaus, fără legătură cu activitatea fizică. Dar există mai multe simptome:
- Schimbarea scrisului de mână: boala și lipsa controlului asupra mișcărilor determină persoana afectată să-și schimbe scrisul de mână.
- Mișcări în timpul somnului: loviturile spontane în timpul somnului și chiar lovirea cu pumnul pot fi semne precoce ale Parkinsonului.
- Miros modificat: s-a observat că persoanele cu Parkinson tind să-și piardă simțul mirosului.
- Constipație: modificarea transmisiei neuronale afectează și intestinele și rețeaua de neuroni care reglează ritmul de defecare. Poate fi un avertisment cu privire la boală.
- Lipsa expresiilor: fața este afectată de degenerescența neuronală. De obicei, pacienții cu Parkinson au fața ca o mască, deoarece le este dificil să râdă sau să pară triști.
- Schimbarea volumului vocii: vocea devine răgușită sau își reduce volumul, deoarece transmisia către corzile vocale este modificată.
Ziua Mondială a Parkinsonului: sănătatea mintală și Parkinsonul
Ziua Mondială a Parkinsonului atrage atenția asupra acestei boli incurabile, astfel încât calitatea vieții pacienților să poată fi îmbunătățită. Până în prezent, eforturile depuse de diferite organizații din întreaga lume au oferit rezultate pozitive, dar sunt insuficiente. În această ordine de idei, ziua din 2021, care are sloganul „Sănătatea mintală și Parkinsonul”, devine foarte importantă pentru tratarea celor afectați.
2021 a evidențiat modul în care sănătatea mintală a pacienților este afectată după diagnostic. Parkinson’s Care susține că aproximativ 50% dintre persoanele diagnosticate cu Parkinson ajung să sufere de depresie și anxietate la un moment dat.
Cum puteți sprijini Ziua Mondială a Parkinsonului?
O modalitate excelentă de a susține Ziua Mondială a Parkinsonului este participarea la plimbări, maratoane și tururi cu bicicleta organizate de Parkinson’s Care. Aceste evenimente strâng fonduri pentru a investi în case de bătrâni și în noi cercetări. Există, de asemenea, modalitatea de a face donații directe.
O altă modalitate utilă de a contribui sunt rețelele de socializare, unde este posibilă sensibilizarea populației, astfel încât aceasta să se angajeze în căutarea unor condiții de viață mai bune pentru bolnavi. În 2021, etichetele pentru încărcarea fotografiilor și trimiterea mesajelor de sprijin sunt #Worldparkinsonday, #Parkinsonscsuk și #Mentalhealthhub.
Diagnosticul bolii Parkinson
Obiectivul Zilei Mondiale a Parkinsonului este recunoașterea simptomelor timpurii ale bolii. Un diagnostic precoce permite adoptarea de măsuri de sprijin care să îmbunătățească calitatea vieții.
Diagnosticul este clinic. Nu există un studiu specific care să poată fi realizat și care să dea rezultate imediate. Neurologul este cel care poate să determine prezența patologiei.
Uneori, procesul de diagnostic este însoțit de o tomografie specială care urmărește prezența dopaminei în sistemul nervos central. Este un ajutor pentru diagnostic atunci când există îndoieli justificate, dar acest studiu nu ar trebui să fie întotdeauna indicat.
Citiți mai mult:
Recomandări finale legate de Ziua Mondială a Parkinsonului
Anul acesta, Ziua Mondială a Parkinsonului vorbește despre acele simptome care pot trece neobservate. Mai ales dacă avem peste 60 de ani, trebuie să fim atenți la anumite modificări care ar putea indica o tulburare neurologică. Cu cât ne tratăm mai repede, cu atât prognosticul este mai bun.
Este recomandat să ținem cont de sănătatea mintală în tratamentul împotriva Parkinsonului, deoarece depresia și anxietatea pot fi factori letali. Împreună este posibil să mergem înainte!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Velseboer, D. C. “Non-dopaminergic symptoms in Parkinson’s disease.” (2019).
- Khoo, Tien K., et al. “The spectrum of nonmotor symptoms in early Parkinson disease.” Neurology 80.3 (2013): 276-281.
- Mantri, Sneha, James F. Morley, and Andrew D. Siderowf. “The importance of preclinical diagnostics in Parkinson disease.” Parkinsonism & related disorders 64 (2019): 20-28.
- Martínez-Fernández, Raúl, et al. “Actualización en la enfermedad de Parkinson.” Revista Médica Clínica Las Condes 27.3 (2016): 363-379.
- Grimes, David, et al. “Canadian guideline for Parkinson disease.” CMAJ 191.36 (2019): E989-E1004.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.