4 exerciții pentru copiii cu autism
Tulburarea de spectru autist este o disfuncție cronică, neurobiologică, cu o bază genetică, ce afectează configurația sistemului nervos și funcția cerebrală. Știai că există câteva exerciții benefice pentru a motiva copiii cu autism?
Simptomele autismului sunt legate de interacțiunea și comunicarea socială, precum și de lipsa de flexibilitate în raționament. Acestea includ, de asemenea, o restricție a intereselor și a comportamentului. Acest lucru este dovedit în studiul publicat de Journal of Neurology.
Totuși, nu există două persoane cu acest sindrom neuropsihiatric care să prezinte aceleași caracteristici observabile. Prin urmare, există diferite categorii de diagnostic în funcție de gradul de intensitate și de modurile în care se manifestă aceste simptome.
În continuare, îți vom prezenta o serie de exerciții sau activități care vor promova stimularea abilităților cognitive ale copiilor cu autism.
4 exerciții pentru copiii cu autism
1. Activități cu numere
După cum subliniază un studiu publicat în MMWR Surveillance Summaries, copiii cu autism au adesea puține interese. Cu toate acestea, mulți sunt atrași de numere. Datorită vârstei lor, nu sunt capabili să înțeleagă raționamentul din spatele calculelor, dar le place să se joace cu obiectele.
În plus, sunt cu adevărat fascinați de obiectele atrăgătoare, așadar le poți stimula interesul natural pentru numere oferindu-le jucării frumoase. Un exemplu ar putea fi suflarea baloanelor și numărarea lor.
De asemenea, poți face activități de clasificare pe baza diferitelor forme sau culori; acest lucru îl va ajuta pe cel mic să învețe despre categorii și listarea obiectelor. Pentru a face acest lucru, poți utiliza piese LEGO mari, picturi, animale mici de pluș sau bile.
Acest tip de activitate extinde interesele copiilor și îi încurajează să interacționeze cu alte persoane din jurul lor.
2. Muzicoterapie pentru copiii cu autism
Muzicoterapia este o disciplină care poate ajuta la dezvoltarea comportamentală. Expresia muzicală funcționează la nivel de limbaj non-verbal și promovează canalele de comunicare. Acest lucru este valabil mai ales pentru cei care se luptă cu funcțiile expresive, cum ar fi copiii cu tulburare de spectru autist.
Aceste activități sunt axate pe promovarea dezvoltării emoționale și a expresiilor individuale. Acest lucru este dovedit de un studiu publicat în Cochrane Plus Library în 2008. Tu și copilul vă puteți juca împreună într-un mod care îl va ajuta pe cel mic să recunoască sunetele propriului corp (de exemplu, râsul, aplauzele sau căscatul).
Recunoașterea este primul pas al controlului. De aceea, ar trebui să stai cu copilul și să repeți acțiunile care provoacă acele sunete. Apoi, tu și copilul puteți lucra la numirea lor și acordarea de sens.
O altă activitate interesantă este ca cel mic să învețe o melodie scurtă și repetitivă, care include gesturi corporale. Scopul este ca micuțul să devină interesat să învețe cântecul, în timp ce se bucură de tot procesul.
Citește mai mult:
3. Jocuri de imitație
Reproducerea sau imitarea unui anumit comportament poate ajuta copilul să înțeleagă lumea din jur. Acest lucru îl poate ajuta să-și dezvolte abilitățile sociale și este demonstrat de un studiu efectuat de profesioniștii de la Universitatea Ibero-Americană din Puebla, Mexic.
Este important ca activitățile să fie însoțite de o atitudine pozitivă. De asemenea, ar trebui să ai răbdare și să nu te aștepți ca micuțul să înțeleagă la prima încercare.
Un joc de imitație interesant este desenarea mișcărilor de zi cu zi, cum ar fi pieptănarea părului, spălarea dinților, mâncatul, etc. De asemenea, poți desena animale și învăța copilul sunetele pe care acestea îl fac. Apoi, poți încerca să îi arătați copilului desenele animalelor și să-i ceri să scoată sunetele pe care acestea le fac și să le imite mișcările.
Întrucât orice activitate care implică repetarea este benefică, poți inventa propriile activități pe baza intereselor copilului. Acest lucru va fi și mai atractiv pentru copilul tău.
Citește mai mult:
4. Sport
Activitatea fizică ajută la îmbunătățirea abilităților psihomotorii și a relației copilului cu mediul înconjurător. Un studiu realizat de profesioniști de la Universitatea din Burgos, împreună cu specialiștii Confederației de Autism Spania, arată faptul că bunăstarea fizică îmbunătățește calitatea vieții celor cu autism.
Prin urmare, ideal este să lași copilul să facă mișcare alături de alți copii. Dacă acest lucru nu este posibil, poți crea acasă un traseu cu obstacole cu jucării moi sau poți crea o vânătoare de comori care implică alergare, sărituri și alte tipuri de mișcări.
Este important ca micuțul să se bucure de aceste activități, astfel încât să nu-și piardă interesul. Deci, trebuie să adaptezi activitățile la interesele și nevoile copilului.
Sperăm că aceste exerciții pentru copiii cu autism vor ajuta la îmbunătățirea dezvoltării și integrării sociale a copilului, permițându-vă totodată să petreceți timp de calitate împreună.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Baldares, M. J. V. & Orozco, W. N. (2012). Autismo infantil. Revista cúpula, 26(2), 44-58. Disponible en: https://www.binasss.sa.cr/bibliotecas/bhp/cupula/v26n2/art5.pdf
- Bahrami, F., Movahedi, A., Marandi, S. M. & Abedi, A. (2012). Kata techniques training consistently decreases stereotypy in children with autism spectrum disorder. Research in developmental disabilities, 33(4), 1183-1193. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22502844/
- Bahrami, F., Movahedi, A., Marandi, S. M. & Sorensen, C. (2016). The effect of karate techniques training on communication deficit of children with autism spectrum disorders. Journal of autism and developmental disorders, 46, 978-986. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26577688/
- Cuesta, J. L., Vidriales, R., Layna, H., et al. (2017). Bienestar físico, dimensión clave de la calidad de vida en las personas con autismo. International Journal of Developmental and Educational Psychology, 4(1), 33-44. https://investigacion.ubu.es/documentos/5db18065299952477238adc1
- Christensen, D., Braun, K., Baio, J., et al. (2018). Prevalence and characteristics of autism spectrum disorder among children aged 8 years—autism and developmental disabilities monitoring network, 11 sites, United States, 2012. MMWR Surveillance Summaries, 65(13), 1-28. Disponible en: https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/65/ss/ss6503a1.htm
- Díaz, C. (2021). Efecto de intervenciones mediadas con ejercicio físico para personas con trastorno del espectro autista [Tesis de Grado, Institución Universitaria Escuela Colombiana de Rehabilitación]. Archivo digital. Disponible en: https://repositorio.ecr.edu.co/handle/001/382
- Gold, C., Wigram, T. y Elefant, C. (2007). Musicoterapia para el trastorno de espectro autista. la biblioteca Cochrane Plus, 4, 1-22.Disponible en: http://www.cristinaorozbajo.com/wp-content/uploads/2016/07/Musicoterapia_para_el_transtorno_de_espe.pdf
- González, C. X. (2018). Intervención en un niño con autismo mediante el juego. Revista de la Facultad de Medicina, 66(3), 365-374. Disponible en: http://www.scielo.org.co/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0120-00112018000300365&lng=en&nrm=iso&tlng=es
- Gómez, J. L. C., de la Fuente Anuncibay, R., Fernández, R. V., et al. (2017). Bienestar físico, dimensión clave de la calidad de vida en las personas con autismo. Revista INFAD de Psicología. International Journal of Developmental and Educational Psychology., 4(1), 33-44. Disponible en: https://riubu.ubu.es/handle/10259/4824
- Li, D., Larsen, L., Yang, Y., et al. (2019). Exposure to nature for children with autism spectrum disorder: Benefits, caveats, and barriers. Health & Place, 55, 71-79. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30503683/#:~:text=Results%20showed%20that%20exposure%20to,benefits%20also%20come%20with%20concerns.
- Martínez, Á. y Guaimara, E. (2019). Entender y comprender el autismo en la familia. Relato de vida de Ángel Martínez. Revista Ecuatoriana de Psicología, 2(2), 5-12. Disponible en: https://repsi.org/index.php/repsi/article/view/11
- Nadal, C. y Alves, A. (2015). El desarrollo de las emociones en los niños con TEA [Tesis de grado, Universidad de Zaragoza]. Archivo digital. Disponible en: https://zaguan.unizar.es/record/47478
- Rodríguez, M. G., Pastor, G., Tijeras, A., & Fernández, M. I. (2019). Efectividad de las historias sociales en la intervención en el trastorno del espectro autista: una revisión. Papeles del psicólogo, 40(3), 217-225. Disponible en: https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=7169378
- Ruiz, M. (2018). TEA y educación emocional: diseño de un programa de intervención [Tesis de grado, Universidad de Sevilla]. Archivo digital. Disponible en: https://idus.us.es/handle/11441/80864
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.