5 moduri în care țipatul la copii îi rănește - Doza de Sănătate
 

5 moduri în care țipatul la copii îi rănește

Diferite studii au arătat faptul că țipatul la copii îi poate răni emoțional, cerebral și fizic. Află mai multe în articolul de astăzi!
5 moduri în care țipatul la copii îi rănește

Ultima actualizare: 09 august, 2022

Țipatul la copii nu este niciodată cea mai bună opțiune atunci când îi crești. Crezi sau nu, țipatul este doar o altă formă de violență care poate provoca leziuni pe termen lung personalității și creierului copilului.

În continuare, îți vom spune de ce este mai bine să-ți crești copiii într-un mod respectuos și de ce ar trebui să eviți țipatul. Continuă să citești pentru a afla cum îi poți disciplina folosind dragostea și empatia.

Țipatul părinților la copii

Femeie care țipă

Te gândești vreodată la situațiile în care ai țipat la copii? Acele strigăte arată că ai pierdut controlul. Țipi doar atunci când vrei să fii auzit și să îți impui gândurile. Însă chiar crezi că ridicarea vocii va ajuta la transmiterea mesajului?

Conform datelor publicate în cartea Outsmarting Anger: 7 Strategies for Defusing Our Most Dangerous Emotion de către psihiatrul Joseph Strand, când începi să ridici vocea, sistemul limbic al copilului este activat. Același sistem este responsabil de răspunsul instinctiv de „luptă sau fugă”.

Prin urmare, atunci când țipi la copii, în loc să îi faci să asculte și să-ți acorde atenție, reușești contrariul. Îi faci să dorească să țipe și ei sau, dacă asta nu funcționează, vor încerca să scape și să se ascundă.

În plus, țipetele nu sunt benefice nimănui. Să aruncăm o privire la ce consecințe are țipatul asupra minții celor mici.

1. Țipatul provoacă modificări în creierul copilului

Țipatul la copii le rănește sentimentele

Un studiu din 2011 a concluzionat faptul că expunerea timpurie și continuă la stresul generat de țipete ar putea schimba modul în care creierul procesează informațiile pe care le primește prin limbaj.

Țipatul la copii ar putea schimba modul în care se dezvoltă creierul celui mic. Copiii pot începe procesarea informațiilor și a evenimentelor negative într-un mod mult mai pesimist.

2. Țipatul la copii poate provoca depresie și stimă de sine scăzută

Îți amintești ce ai simțit când mama, tatăl sau profesorul tău a țipat la tine? Când țipi la copii, provoci frică, frustrare și tristețe. Însă dincolo de aceste emoții tranzitorii, și psihicul copilului are de suferit.

Ridicarea vocii astfel încât copilul să te asculte trimite un mesaj clar: „Nu este suficient de bun pentru a face lucrurile corect, așa cum te-ai fi așteptat”. Această lipsă de răbdare și toleranță l-ar putea face să simtă că nu îți îndeplinește așteptările. Acest lucru va ajunge să-i afecteze stima de sine.

În plus, unele cercetări au sugerat faptul că abuzul verbal ar putea fi cauza problemelor psihologice la vârsta adultă. De fapt, țipatul a fost asociat cu depresia și anxietatea. În plus, a fost asociat și cu acțiunile autodistructive, cum ar fi abuzul de alcool și droguri sau comportamentele sexuale riscante.

3. Abuzul emoțional ar putea agrava problemele comportamentale

Tată care țipă la copil

Așa cum am explicat la începutul acestui articol, țipatul la copii provoacă un răspuns în sistemul lor limbic. Acest răspuns este fie lupta, fie fuga. În multe cazuri, ridicarea vocii la copil nu va face decât să înrăutățească problema. De fapt, îi va crește răzvrătirea și încăpățânarea, ceea ce îl poate pune în pericol.

Cercetătorii au observat faptul că adolescenții de 13 ani care au trăit situații stresante din cauza țipetelor părinților și-au sporit comportamentul negativ pe termen mediu. Prin urmare, dacă vrei să împiedici ca situația să se complice și mai mult, ar trebui să eviți să țipi la copii.

4. Țipatul îi învață pe copii modul greșit de a face față lucrurilor

Părinții sunt oglinda în care se uită copiii lor. Dacă nu știm cum să ne controlăm emoțiile, ce putem aștepta de la copiii noștri? Pierzând controlul, îi învățăm să se comporte ca noi. Când țipăm, le arătăm că așa putem obține ceea ce ne dorim.

De ce nu încerci să vorbești în loc să țipi? De ce nu-i înveți pe copiii tăi să facă față frustrărilor într-un mod pozitiv? Trebuie să fim un exemplu pentru ca, mai târziu în viață, copiii să se transforme în adulți încrezători, empatici și respectuoși.

5. Țipatul poate afecta sănătatea fizică a copiilor

Țipatul la copii este inacceptabil

După cum ai citit mai sus, unele studii au concluzionat faptul că stresul experimentat de copii din cauza părinților care țipă la ei ar putea duce la boli cronice. Aceste boli sunt cauzate de descărcarea endocrină generată de stres. Printre posibilele probleme fizice se numără:

  • Artrita
  • Migrenele sau durerile de cap severe
  • Problemele de spate și gât
  • Alte dureri cronice

În concluzie, dacă vrem ca cei mici să devină adulți fericiți, empatici din punct de vedere emoțional, rezilienți și sănătoși, trebuie să învățăm mai întâi cum să ne gestionăm propriile emoții. Țipatul la copii nu este răspunsul la problemele noastre și nici nu îi va face pe copii să învețe mai repede.

Nu mai țipa și încearcă să folosești tehnici pozitive atunci când vine vorba de creșterea copiilor. Când simți că ești pe punctul de a exploda, pleacă din cameră, respiră și calmează-te. Vorbește cu respect cu copiii tău. Nu uita că ești oglinda în care se uită și modul în care vor gândi ei înșiși în viitor va avea mult de-a face cu comportamentul tău.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Devine, L. (2013). Outsmarting Anger: 7 Strategies for Defusing Our Most Dangerous Emotion. John Wiley & Sons. https://books.google.es/books?hl=es&lr=&id=72BcCwAAQBAJ&oi=fnd&pg=PR7&dq=Outsmarting+Anger:+7+Strategies+for+Defusing+Our+Most+Dangerous+Emotion&ots=ikZW2tZU_z&sig=xELqv65P6H_f1Pb_zwoQf23VCC0#v=onepage&q=Outsmarting%20Anger%3A%207%20Strategies%20for%20Defusing%20Our%20Most%20Dangerous%20Emotion&f=false
  • Tomoda, A., Sheu, Y. S., Rabi, K., Suzuki, H., Navalta, C. P., Polcari, A., & Teicher, M. H. (2011). Exposure to parental verbal abuse is associated with increased gray matter volume in superior temporal gyrus. Neuroimage, 54, S280-S286. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2950228/
  • Norman, R. E., Byambaa, M., De, R., Butchart, A., Scott, J., & Vos, T. (2012). The long-term health consequences of child physical abuse, emotional abuse, and neglect: a systematic review and meta-analysis. PLoS Med, 9(11), e1001349. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3507962/
  • Prieto, G. B. (2008). Hacia una educación de calidad. Revista Iberoamericana de Educación, 45(6), 3. http://www.cop.es/colegiados/m-13106/images/Art%C3%ADculoEducaciónCalidad.pdf
  • Miller, G. E., Chen, E., & Parker, K. J. (2011). Psychological stress in childhood and susceptibility to the chronic diseases of aging: moving toward a model of behavioral and biological mechanisms. Psychological bulletin, 137(6), 959. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3202072/

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.