6 exerciții utile pentru copiii cu tulburări de limbaj
Copiii cu tulburări de limbaj trebuie ajutați de părinți și specialiști. Numai așa cei mici pot depăși astfel de probleme. Nu permite ca un copil apropiat ție să fie umilit sau ridiculizat din cauza dificultăților sale în exprimare.
În primul rând, este important de menționat că, la copii, o întârziere în dezvoltarea limbajului nu implică și dificultăți în alte aspecte ale dezvoltării sale.
Faptul că un copil vorbește greu nu înseamnă că este mai puțin inteligent sau capabil decât alți copii de vârsta lui. În plus, este posibil ca aceste dificultăți să se rezume doar la perioada copilăriei.
Deși pare greu de crezut, este posibil ca anumiți adolescenți sau adulți cu o exprimare verbală impecabilă să fi avut tulburări de limbaj când erau mici. Aceste dificultăți nu le-au împiedicat dezvoltarea și nici nu i-au afectat în alte etape ale vieții.
Cel mai important este să știm cum să ajutăm copiii cu tulburări de limbaj.
Exerciții utile pentru copiii cu dificultăți de limbaj
1. Cartonașe
În primul rând, cartonașele care fac referire la sunete pot ajuta copiii să pronunțe corect fiecare silabă.
- Cel mai bine este să transformi acest exercițiu într-un joc și să recompensezi copilul de fiecare dată când pronunță corect o silabă.
2. Exerciții cu oglinda
Exercițiile cu oglinda sunt utile pentru copiii care întâmpină dificultăți în pronunția cuvintelor și a sunetelor. Uitându-se în oglindă, cei mici văd cum trebuie să își miște gura și să pronunțe sunetele fiecărui cuvânt.
3. Repetiții
Repetarea cuvintelor de mai multe ori este unul dintre cele mai utile exerciții pentru copiii cu tulburări de limbaj.
- Este important ca micuțul să repete lent cuvintele.
- În acest fel, copilul poate asculta și recunoaște fiecare sunet în parte.
Te-ar putea interesa și:
4. Comunicare
Părinții și membrii familiei trebuie să comunice frecvent cu copiii cu tulburări de limbaj. În acest fel, este încurajată comunicarea verbală, iar copilul are ocazia să audă cuvinte noi, să le învețe și să le pronunțe corect.
5. Încurajarea exprimării verbale
Pentru a întări abilitățile de vorbire ale copiilor mici, este bine să le dai ce îți cer numai atunci când folosesc cuvântul potrivit, nu când recurg la gesturi pentru a se face înțeleși. Astfel, cei mici sunt motivați să apeleze la limbajul verbal pentru a obține ce își doresc.
6. Lectură
Lectura este un instrument util în combaterea dificultăților de limbaj la copii. Citind, micuții își pot dezvolta vocabularul.
În plus, prin citire, copiii învață să își structureze mai bine frazele și să pronunțe cuvintele dificile. Totodată, poveștile, de exemplu, le stimulează creativitatea și imaginația.
Îți recomandăm și:
Cum sunt diagnosticate tulburările de limbaj la copii?
Una dintre cele mai mari dificultăți pentru părinți este identificarea posibilelor tulburări de limbaj la copii lor. În plus, aceștia trebuie să își dea seama dacă este necesar să apeleze la ajutorul unui specialist.
Cu toate acestea, este important de reținut că dezvoltarea limbajului prezintă anumite deosebiri la fiecare copil în parte. Pentru a identifica o tulburare de limbaj, trebuie să te ghidezi după următoarele situații:
- Până la 18 luni, copilul nu a rostit niciun cuvânt, nu indică prin gesturi anumite obiecte și nu arată niciun interes și nicio intenție de a comunica.
- Copilul de 18 luni nu înțelege instrucțiuni simple de maxim trei cuvinte.
- La 2 ani, copilul doar repetă ce aude, iar tu nu înțelegi nimic din ce spune.
- La 3 ani, copilul nu formează plurale și nu folosește pronume.
- La 4 ani, copilul pronunță incorect consoanele, scoate sunete nazale sau nu conjugă verbele în vorbire.
Recomandări pentru părinții copiilor cu tulburări de limbaj
Înainte de toate, orice părinte trebuie să știe că un copil învață să vorbească prin imitație și prin ascultarea persoanelor din jur. Prin urmare, este important să vorbești cât mai mult cu copilul tău. Folosește un limbaj cât mai simplu și clar.
În timpul alăptării, este important să dedici câteva minute comunicării verbale cu bebelușul. Deși pare greu de crezut, aceasta este perioada ideală pentru a începe să îl înveți limbajul nonverbal și imitarea sunetelor și a gesturilor.
Totodată, de la șase luni, părinții trebuie să le citească povești copiilor în fiecare zi. Poveștile cu imagini sunt perfecte pentru a stimula dezvoltarea limbajului.
Profită de momentele în care îi faci baie celui mic sau îl schimbi pentru a comunica. Aceste situații sunt ideale pentru a numi diverse obiecte, articole vestimentare și părți ale corpului.
În același timp, un lucru foarte important este ca părinții și alte persoane din preajma copiilor să nu râdă niciodată de greșelile pe care le fac aceștia în vorbire.Batjocura poate cauza daune emoționale severe la copiii cu tulburări de limbaj.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Blanca, L. G. (2018). Trastorno específico del lenguaje (TEL): concepto y características. Revista Internacional de Apoyo a la Inclusión, Logopedia, Sociedad y Multiculturalidad, 4(4), 166-174. https://revistaselectronicas.ujaen.es/index.php/riai/article/view/4372
- Borja, X. (2018). Lo maravilloso del canto y movimiento, aplicado como estrategias para la estimulación del habla en problemas y trastornos de lenguaje y comunicación. [Tesis de pregrado, Pontificia Universidad Católica del Ecuador]. Repositorio Institucional. https://repositorio.puce.edu.ec/items/163ad98f-1bd7-4a1f-adb8-a79bba998dd6
- Casanova, M. B. L., & García, I. N. (2018). La estimulación auditiva a través de la música en el desarrollo del lenguaje en Educación Infantil. Revista Electrónica de Investigación y Docencia (REID), (20), 107-124. https://revistaselectronicas.ujaen.es/index.php/reid/article/view/3729/3253
- Cerdas Núñez, J., & Murillo Rojas, M. (2017). El desarrollo del lenguaje en los primeros cuatro años de vida: cómo favorecerlo desde la cotidianidad del espacio educativo. Revista Electrónica Leer, Escribir y Descubrir, 1(2), 29-58. https://digitalcommons.fiu.edu/led/vol1/iss2/3/
- Fernández Martín, F. (2013). Escuchemos el lenguaje del niño: normalidad versus signos de alerta. Pediatría Atención Primaria, 15(23), 117-126. https://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1139-76322013000300014
- Fürgang, R. (2001). La terapia del lenguaje en el síndrome X frágil. Revista de Neurología, 33(1), 82-87. https://www.neurologia.com/33/Suplemento%201/10.33588/rn.33S1.2001395
- Herrero Gómez, M., & Pérez Eizaguirre, M. (2017). Musicoterapia y trastorno específico del lenguaje / Music therapy and specific language disorder. Revista de Investigación en Musicoterapia, 1, 48-67. https://revistas.uam.es/rim/article/view/7723
- Medina Alva, M. D. P., Kahn, I. C., Muñoz Huerta, P., Leyva Sánchez, J., Moreno Calixto, J., & Vega Sánchez, S. M. (2015). Neurodesarrollo infantil: características normales y signos de alarma en el niño menor de cinco años. Revista Peruana de Medicina Experimental y Salud Pública, 32, 565-573. https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=36342789022
- Sarmiento-Genovez, A., Lorenzo-Ruiz, A., Rondon-Acosta, Y., & Valdés-Santiago, D. (2021). La influencia del entorno familiar y el tipo de familia en el desarrollo de lenguaje en niños de 3 a 5 años. Psicología UNEMI, 5(9), 21-35. https://ojs.unemi.edu.ec/index.php/faso-unemi/article/view/1245
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.