Aditivii alimentari afectează sănătatea?
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește aditivii alimentari ca substanțe adăugate în alimente pentru a le menține sau îmbunătăți termenul de valabilitate, textura, prospețimea, aroma sau aspectul. Oamenii au folosit anumiți aditivi, cum ar fi sarea, timp de secole. Multe culturi au folosit sarea de-a lungul istoriei pentru conservarea alimentelor. Cu toate acestea, odată cu apariția industriei moderne, au fost introduși și alți aditivi alimentari sintetici. Așadar, apare întrebarea: aditivii alimentari afectează sănătatea?
Utilizarea aditivilor alimentari este justificată, în principiu, de necesitatea tehnologică. Scopul principal este de a garanta conservarea corectă a alimentelor în ceea ce privește calitatea nutrițională sau stabilizarea acestora.
Companiile adaugă acești compuși și pentru a face aroma sau aspectul unor produse mai atractive. Cel puțin teoretic, producătorii de alimente ar trebui să respecte întotdeauna recomandările unor organizații precum FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură).
Clasificarea aditivilor alimentari
Aditivii alimentari provin din diferite surse. Unii dintre ei sunt extrași din legume, alții din produse animale sau minerale. Există un grup care este produs sintetic. În zilele noastre, industria alimentară folosește mii de asemenea substanțe, pe care le adaugă în alimente în scopuri specifice.
OMS și FAO grupează acești compuși în trei mari categorii:
- Arome: substanțe adăugate pentru a îmbunătăți aroma sau parfumul.
- Preparate enzimatice: acestea sunt proteine naturale care catalizează reacțiile chimice și nu pot fi regăsite în produsul alimentar final.
- Alți aditivi: aceștia sunt folosiți pentru a adăuga culoare sau pentru a îndulci alimentele.
Citește mai mult:
Aditivii alimentari afectează sănătatea?
Fiecare țară are organizații specializate dedicate analizării impactului aditivilor alimentari asupra sănătății oamenilor. La nivel internațional, OMS și FAO sunt responsabile de această sarcină. În acest scop, s-a format Comitetul mixt FAO/OMS de experți în aditivi alimentari (JECFA).
Pentru a cunoaște modul în care aditivii alimentari afectează corpul, există o cantitate zilnică permisă. Aceasta este cantitatea de aditivi prezentă în alimente sau apă pe care o persoană o poate consuma pe zi, fără a observa efecte imediate asupra sănătății.
Determinarea riscurilor
Riscurile la care poți fi expus atunci când consumi aditivi alimentari sunt enumerate în sistemul Codex. Pentru a alcătui și publica orice Codex, mai multe agenții interguvernamentale analizează riscurile și creează o listă de reguli, directive și recomandări.
Primul pas pentru evaluarea riscurilor este identificarea pericolelor. Oamenii de știință privesc pericolele din punct de vedere toxicologic.
După aceste analize, oamenii de știință determină aditivii pe care o persoană îi poate consuma pe zi în funcție de greutatea corporală, fără a experimenta riscuri pentru sănătate. După aceea, specialiștii clasifică riscurile.
Cele mai cunoscute reacții adverse
Aditivii alimentari pot provoca reacții adverse. Acest lucru este valabil mai ales atunci când sunt utilizați ilegal, fără a fi supuși controlului agențiilor de reglementare. Aceste reacții sunt organizate în trei grupuri mari:
- Reacții alergice: acestea apar ca urmare a unui răspuns imunologic. Substanțele care cauzează cel mai frecvent reacții alergice sunt coloranții.
- Intoleranță non-imunologică sau idiosincrazie: are legătură cu o intoleranță neidentificată pe care o are persoana în cauză.
-
Disruptori endocrini sau de neurotoxicitate: atunci când substanțele interferează cu sinteza sau eliberarea neurotransmițătorilor în creier.
Manifestări fizice ale efectelor adverse ale aditivilor alimentari
Există o serie de manifestări sau boli legate de aceste reacții adverse. Următoarea listă este o compilație și nu este completă sau concludentă cu privire la efectele adverse ale acestor substanțe.
Cele mai cunoscute efecte sunt:
- Afecțiuni respiratorii, cum ar fi astmul și rinita: în general, efectele coloranților asupra sistemului nervos central cauzează aceste probleme.
- Probleme ale pielii, cum ar fi urticaria sau dermatita de contact: aceste afecțiuni sunt legate, în principal, de conservanți și coloranți.
- Modificări ale sistemului nervos central și ale sistemului endocrin.
Citește mai mult:
Lucruri de reținut
Există aditivi alimentari în marea majoritate a alimentelor pe care le consumăm și le cumpărăm în fiecare zi. Prin urmare, ar trebui să analizăm ingredientele produselor cumpărate. În acest fel, vom ști dacă o organizație recunoscută le aprobă. Dacă crezi că ai avut o reacție alergică la un aliment, cel mai bun lucru este să consulți un medic.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Núñez, M. (2015). Guía completa de aditivos alimentarios. RBA Libros.
- Ibáñez, F., Paloma Torre, and A. Irigoyen. “Aditivos alimentarios.” Área de Nutrición y Bromatología, Universidad Pública de Navarra (2003): 3-5.
- Kraser, Rocío Belén, and Sandra Analía Hernández. “Colorantes alimentarios y su relación con la salud:¿ cómo abordar esta problemática desde el estudio de las disoluciones?.” Revista Eureka sobre Enseñanza y Divulgación de las Ciencias (2020): 1202-1202.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.