Adolescenții care se rănesc singuri
Din păcate, adolescenții care se rănesc singuri nu sunt puțini. Factori precum situația familială, contextul social sau utilizarea excesivă a noilor tehnologii au contribuit la creșterea numărului de cazuri.
Mai jos, vom reflecta asupra acestei probleme care trebuie prevenită la timp, deoarece ar putea duce la situații mai grave. De asemenea, vom investiga cauzele situațiilor de auto-vătămare la adolescenți și modalitățile de a face față acestora.
Adolescenții care se rănesc singuri
Adolescenții care se rănesc singuri sunt o problemă socială. Aceste acțiuni sunt un semn de avertizare timpurie a unei viitoare tentative de sinucidere sau a unei tulburări mintale.
Există mai mulți factori care pot duce la auto-vătămare la tineri. Cu toate acestea, trebuie să reții faptul că, indiferent de factori, toate cazurile necesită ajutor profesional de îndată ce sunt detectate. Doar un profesionist poate indica cele mai bune modalități de a rezolva problema.
Factori legați de familie care conduc la auto-vătămare la adolescenți
Studiile arată faptul că următorii factori familiali pot duce la auto-vătămare la adolescenți:
- Abuz fizic sau sexual
- Sinucidere în familie
- Tulburări psihologice la rudele apropiate
- Familii disfuncționale sau nestructurate
- Probleme de comunicare și legături emoționale slabe între părinți și copii
- Medii în care predomină furia, iritabilitatea și izbucnirile emoționale
Citește mai mult:
Abordarea suferinței emoționale la adolescenți
Factorii menționați anterior duc la un dezechilibru emoțional la tineri și, prin urmare, sunt favorabili auto-vătămării. Așadar, rănirea este un mod greșit de a încerca să-ți reduci angoasa.
În multe cazuri, semnalele pot fi atât de subtile, încât este greu să le identificăm cu ochiul liber. Însă identificarea lor este crucială. O modalitate bună de a avea grijă de acest aspect este să-ți pui câteva întrebări:
- Comunicarea emoțională a adolescentului este respectată, înțeleasă și încurajată? Uneori, familia se poate simți copleșită de intensitatea și frecvența ei.
- Sau, dimpotrivă, contribuie părinții la angoasa copilului cu critici excesive sau implicare în viața sa?
- Ar putea adolescentul să caute modalități de a atrage atenția părinților pentru a-și satisface nevoile emoționale? Sau poate pentru a evita cerințele părinților?
În aceste situații, cercetările sugerează faptul că, cu cât respingerea sau presiunea din partea părinților este mai mare, cu atât mai multă furie și frustrare va simți un adolescent. Acesta este motivul pentru care tratează problema ca pe o provocare și manifestă și mai multă opoziție față de orice propunere.
Mediul social și noile tehnologii
Pe lângă contextul familial, există și alți factori ce duc la auto-vătămare la adolescenți. Trebuie să ții cont de vulnerabilitatea emoțională în această etapă importantă a vieții.
Un adolescent nu este sensibil doar la situația familială, ci și la mediul social. În acest sens, există și o atitudine de rebeliune împotriva regulilor și imitației colegilor. Acest lucru face ca auto-vătămarea să fie atractivă.
În cele din urmă, nu putem uita rolul noilor tehnologii. De exemplu, utilizarea excesivă a acestora poate duce la idealizarea unei vieți virtuale în care predomină violența.
Citește mai mult:
Cum poți să te descurci cu adolescenții care se rănesc singuri?
Îți recomandăm cu fermitate asistența profesională pentru a afla ce factori afectează fiecare persoană. Există din ce în ce mai multe campanii și programe de prevenire la nivel educațional și medical, care îi invită pe adolescenți să consulte un psiholog.
În unele cazuri, poate exista o tulburare. Creșterea numărului de adolescenți care se rănesc singuri arată faptul că acestora le este foarte greu să-și gestioneze emoțiile. Prin urmare, cel mai important lucru este să ceri ajutorul unui specialist.
Părinții nu trebuie să uite că un adolescent care se rănește singur are o durere profundă și are nevoie de înțelegere și afecțiune. Ascultă-l, oferă-i ajutor și menține-ți calmul în orice moment. După cum poți vedea, alte tipuri de atitudini vor duce doar la mai multă respingere și opoziție din partea sa. Acest lucru va împiedica orice încercare de a-l ajuta.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Crowell, S. E., Baucom, B. R., McCauley, E., Potapova, N. V., Fitelson, M., Barth, H., … Beauchaine, T. P. (2013). Mechanisms of Contextual Risk for Adolescent Self-Injury: Invalidation and Conflict Escalation in Mother-Child Interactions. Journal of Clinical Child and Adolescent Psychology. https://doi.org/10.1080/15374416.2013.785360
- Wills, T. A., & Yaeger, A. M. (2003). Family Factors and Adolescent Substance Use: Models and Mechanisms. Current Directions in Psychological Science. https://doi.org/10.1046/j.0963-7214.2003.01266.x
- Crowell, S. E. (2010). Self-injurious behaviors among adolescent females: A biosocial approach. Dissertation Abstracts International: Section B: The Sciences and Engineering.
- Lovell, S., & Clifford, M. (2016). Nonsuicidal Self-Injury of Adolescents. Clinical Pediatrics. https://doi.org/10.1177/0009922816666854
- Wedig, M. M., & Nock, M. K. (2007). Parental expressed emotion and adolescent self-injury. Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry. https://doi.org/10.1097/chi.0b013e3180ca9aaf
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.