Cum să recunoști depresia la adolescenți - Doza de Sănătate
 

Cum să recunoști depresia la adolescenți

Bănuiești că adolescentul tău ar putea fi deprimat? În acest articol, vei descoperi principalele simptome ale acestei probleme de sănătate mintală și vei învăța cum să recunoști depresia la adolescenți.
Cum să recunoști depresia la adolescenți

Ultima actualizare: 09 august, 2022

Adolescența este o etapă a vieții care aduce o mulțime de schimbări; adolescenții vor să se regăsească și pot experimenta primele iubiri și dezamăgiri. Fără îndoială, este o etapă dificilă atât pentru tineri, cât și pentru părinți. Depresia la adolescenți este mai frecventă decât îți poți imagina și nu este la fel ca o dispoziție proastă ocazională.

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „depresia este a treia cauză principală de morbiditate și dizabilitate în rândul adolescenților, iar sinuciderea este a treia cauză principală de deces în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani”.

Luând în considerare aceste informații, mai jos îți prezentăm câteva semne de avertizare pe care ar trebui să le poți recunoaște pentru a detecta depresia la adolescenți.

Depresia la adolescenți: ce înseamnă?

 

Cum se manifestă depresia la adolescenți
Această afecțiune implică un sentiment de tristețe profundă pe o perioadă lungă de timp.

Depresia este definită ca „un sindrom caracterizat prin tristețe profundă și inhibarea funcțiilor psihologice, uneori cu tulburări neurovegetative”.

Această problemă de sănătate mintală face ca persoana afectată să-și piardă interesul pentru orice activități de care se bucura anterior. În plus, adolescentul va fi afectat într-o asemenea măsură încât i se va modifica modul de gândire, simțire și comportament.

Când vorbim despre depresie la adolescenți, vorbim despre probleme funcționale, fizice și emoționale grave. În cazuri extreme, aceste probleme pot duce chiar la autovătămare sau tentative de sinucidere.

Aproximativ 10-20% dintre adolescenții din întreaga lume au probleme de sănătate mintală. Cu toate acestea, mulți nu sunt nici diagnosticați, nici tratați.

Este adevărat că există multe presiuni care sunt normale în timpul adolescenței, cum ar fi dorința de a aparține unui grup, urcușurile și coborâșurile primei iubiri și așteptările academice. Aceste urcușuri și coborâșuri pot provoca schimbări bruște de dispoziție la tineri. Cu toate acestea, depresia merge mai departe de atât. Când vine vorba de depresie, vorbim despre un sentiment sever de melancolie sau tristețe care durează o perioadă lungă de timp.

Factori de risc

Orice adolescent poate suferi de depresie. Cu toate acestea, există unele situații sau caracteristici care ar putea crește riscul ca adolescentul să sufere de această tulburare. Mai mult, acești factori de risc pot include predispoziția genetică sau biologia și chimia creierului.

Prin urmare, aruncă o privire la următoarea listă de factori de risc care pot genera stres la tineri și pot declanșa depresia:

  • Presiunea colegilor
  • Influența mass-media
  • Utilizarea excesivă a tehnologiei
  • Explorarea sexualității
  • Violența domestică
  • Bullying-ul și intimidarea
  • Problemele socioeconomice
  • Orice altă boală fizică sau psihică
  • Sarcina în adolescență
  • Apartenența la un grup etnic minoritar

Cum să recunoști depresia la adolescenți

Bărbat care suferă de depresie
Un specialist va decide cel mai bun tratament în funcție de gravitatea afecțiunii.

Conștientizarea oricărei schimbări susținute a personalității, comportamentului și atitudinii copilului este cel mai bun mod de a-l susține și a-l ajuta. Mai jos, îți prezentăm o listă cu cele mai frecvente simptome ale depresiei la adolescenți, cărora ar trebui să le acorzi o atenție deosebită:

  1. Sentimente de tristețe care declanșează plâns isteric
  2. Modificări ale poftei de mâncare – adolescentul mănâncă prea mult sau nu mănâncă deloc
  3. Insomnie sau oboseală excesivă care duce la somn pe perioade lungi de timp
  4. Performanță școlară înrăutățită
  5. Abuz de alcool și/sau droguri
  6. Migrene, dureri de cap sau dureri de stomac
  7. Autovătămare – adolescentul își provoacă singur durere sau răni
  8. Planificarea unei tentative de sinucidere sau încercarea de sinucidere
  9. Iritabilitate, frustrare și furie fără niciun motiv aparent

Notă: Merită clarificat faptul că un adolescent nu trebuie să sufere de toate aceste simptome pentru a fi diagnosticat ca fiind deprimat. Dacă tânărul suferă de oricare dintre aceste simptome, ar trebui să mergi la medic împreună cu adolescentul. Specialistul este cea mai bună persoană pentru a-ți evalua copilul și pentru a vă oferi cele mai potrivite recomandări pentru tratament.

Tratament pentru depresie la adolescenți

Dacă bănuiești că adolescentul tău este deprimat, discută cu un medic de încredere. Specialistul va ști cum să te ghideze și să stabilească cel mai bun tratament pentru copil.

În general, dacă un adolescent suferă de depresie, medicul îi va prescrie o combinație de medicamente antidepresive și psihoterapie. Psihoterapia presupune participarea la întâlniri cu un terapeut (psiholog sau psihiatru) care va încerca să-l ajute pe adolescent să-și recunoască boala. În plus, profesionistul îl va ajuta pe adolescent să-și schimbe gândirea negativă pentru a începe să vadă din nou partea plină a paharului.

În ceea ce privește medicația, fluoxetina și escitalopramul sunt cele mai frecvente medicamente pentru tratarea depresiei. Ambele medicamente au fost aprobate de FDA pentru tratamentul depresiei la adolescenți.

La cea mai mică suspiciune de depresie la adolescenți, mergi la medic. Specialistul va evalua adolescentul și îi va pune un diagnostic. Apoi, adolescentul va putea începe tratamentul medical și, sperăm că, va începe să vadă viața într-un mod diferit.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.



Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.