Alimente permise în ciroză

16 Noiembrie, 2020
Ciroza este o boală incurabilă. Prin urmare, este esențial să știi ce dietă să urmezi și ce aspecte să iei în considerare. Află mai multe informații utile citind acest articol!

Tipurile de alimente permise în ciroză depind de stadiul bolii fiecărui bolnav. Luând în considerare faptul că boala nu are leac, stabilirea obiectivelor pe termen lung este o prioritate, deoarece dieta recomandată de medic trebuie urmată timp de foarte mulți ani.

Această patologie este rezultatul final al afectării hepatice cronice. Potrivit Colegiului American de Gastroenterologie, aproximativ 5,5 milioane de oameni din Statele Unite suferă de ciroză hepatică. Crezi sau nu, această afecțiune provoacă aproximativ 26.000 de decese pe an.

Ce este ciroza?

Ciroza este o afecțiune cronică ce determină moartea celulelor hepatice în anumite zone ale ficatului, ducând la fibroză (un fel de cicatrice). Nodulii înlocuiesc țesutul hepatic, ceea ce duce la o modificare a arhitecturii și a funcționalității ficatului.

Potrivit mai multor studii în domeniu, una dintre principalele cauze ale acestei patologii este consumul excesiv de alcool. Apoi, pe lista cauzelor avem obstrucția biliară, hepatita cronică B sau C și alte boli ale ficatului. Este foarte important să descoperim diferitele cauze ale bolii. De exemplu, alcoolicii nu pot urma aceeași dietă ca ceilalți pacienți.

Etapele bolii

Există două etape de bază în ceea ce privește această afecțiune. Cea inițială este cunoscută sub numele de ciroză compensată. Mai târziu, fără tratament sau o abordare medicală corespunzătoare, apare ciroza avansată sau decompensată, atunci când distrugerea celulelor se menține în timp. Dieta trebuie să fie extrem de riguroasă în ultima etapă a bolii, deoarece apar următoarele simptome:

  • Icter. Reprezintă îngălbenirea pielii și a mucoaselor din cauza creșterii nivelului bilirubinei.
  • Ascită. Aceasta este acumularea de lichide în abdomen din cauza modificării presiunii interne a vaselor de sânge.
  • Encefalopatie. Acest lucru produce confuzie mentală ca urmare a prezenței substanțelor toxice în creier.
  • Hemoragii digestive.

Prevalența malnutriției

Malnutriția este un simptom foarte frecvent la acești pacienți. Mai multe studii sugerează faptul că până la 25% dintre cirozele compensate și 80% dintre cirozele avansate sunt corelate cu malnutriția. În general, există o pierdere a masei musculare (mai mare la bărbați) și a țesutului adipos.

La alcoolici, malnutriția este și mai gravă. Pe de o parte, avem de-a face cu efectele dăunătoare ale bolilor hepatice. Pe de altă parte, trebuie să adăugăm lipsa de varietate a alimentelor consumate din cauza obiceiurilor proaste cauzate de dependență.

Citește mai mult:

5 tipuri de hepatită și caracteristicile lor

Alimente permise în ciroză

În general, pacienții primesc diagnosticul de ciroză atunci când boala este deja avansată. Din acest motiv, principalul obiectiv dietetic este de a furniza organismului nutrienții de care are nevoie pentru a evita deficiențele. În plus, persoanele care au această boală ar trebui să urmeze în permanență o dietă hepatoprotectoare.

Studiul Îngrijirea nutrițională a pacienților cu ciroză hepatică afirmă faptul că cei care au ciroză compensată și sunt stabili pot avea o alimentație normală. Prin urmare, dieta lor trebuie să includă toate grupele alimentare și să aibă un conținut scăzut de grăsimi.

Potrivit Societății Spaniole de Patologie Digestivă, trebuie incluse în dietă următoarele:

  • Carne albă și roșie (este important să acorzi prioritate opțiunilor cu conținut scăzut de grăsimi)
  • Peşte
  • Ouă
  • Fructe și legume
  • Cereale
  • Uleiuri presate la rece (cu moderație)
  • Nuci (în cantitate limitată)
  • Semințe
  • Produse lactate degresate
Ficat afectat de ciroză

Fiecare caz particular trebuie să fie supus unei evaluări amănunțite. Cercetările din acest domeniu indică faptul că, pentru a evita deficiențele, aportul de proteine ar trebui să fie de la 1 la 1,5 grame pe kilogram (2 lb) de greutate corporală. De asemenea, specialiștii sugerează servirea a 5 mese ușoare pe zi.

În plus, toate substanțele toxice (inclusiv alcoolul, desigur) trebuie eliminate complet din dietă. De fapt, atunci când abuzul de alcool este cauza acestei patologii, eliminarea acestuia încetinește progresia și îmbunătățește prognosticul în mod remarcabil.

Alimentația în cazurile mai grave de ciroză

Complicațiile menționate mai sus apar în faza decompensată. În acest caz, tipurile de alimente pe care ar trebui să le consume persoanele cu ciroză sunt limitate. Potrivit unui articol publicat în revista Farmacia Profesional, dieta trebuie să fie adaptată nevoilor bolnavilor. Este important să iei în considerare următoarele:

  • Limitarea aportului de lichide la 1,2 litri pe zi.
  • Restricționarea aportului de sodiu, deoarece acesta favorizează acumularea de lichide și agravează ascita.
  • Reducerea consumului de proteine ​​pentru a nu supraîncărca ficatul, principalul țesut însărcinat cu metabolizarea acestora.

Restricția proteinelor poate fi de 0,5 grame pe kilogram de greutate corporală la pacienții cu encefalopatie. Apoi, pacienții pot crește treptat valoarea până la atingerea unui nivel normal. Dacă pacientul decide să ia această măsură, este necesar să consume suplimente cu aminoacizi cu lanț ramificat pentru a evita deteriorarea masei musculare.

De asemenea, poate fi luată în considerare introducerea complexelor de vitamine în dietă – vitaminele B și K sunt deosebit de importante. Prima vitamină previne evoluția neuropatiilor și a doua reduce episoadele de sângerare care rezultă din problemele de coagulare.

Imagine cu un ficat trist

Opțiunea de transplant hepatic

Pacienții cu boală avansată pot considera transplantul de ficat ca opțiune de tratament pentru ciroză. Cu toate acestea, este important să ne amintim că operația prezintă riscuri mari și că nu este cu adevărat soluția definitivă, având în vedere cât de complicată este îngrijirea ulterioară.

Cei care ajung în această etapă trebuie să ia medicamente pentru a împiedica organismul să respingă noul organ. Însă aceste medicamente au efecte adverse, multe dintre ele hepatice.

Citește mai mult:

Ziua Mondială a Hepatitei: o boală prevenibilă

Alimente permise în ciroză: aspecte de reținut

Indiferent dacă ciroza este stabilă sau instabilă, activitatea ficatului este întotdeauna deficitară, ceea ce determină acumularea de substanțe toxice în organism. Prin urmare, pentru a evita orice fel de complicații, este vital să fim stricți în ceea ce privește dieta.

Trebuie să mergi la medic și la nutriționist în mod regulat pentru evaluarea stării generale de sănătate și stabilirea dietei potrivite. De asemenea, va fi necesară utilizarea medicamentelor, deoarece complexitatea tulburării nu admite doar o abordare alimentară.

  • Aceves-Martins, M. (2014). Cuidado nutricional de pacientes con cirrosis hepática. Nutrición Hospitalaria29(2), 246-258.
  • Kalaitzakis, E., Simrén, M., Olsson, R., Henfridsson, P., Hugosson, I., Bengtsson, M., & Björnsson, E. (2006). Gastrointestinal symptoms in patients with liver cirrhosis: associations with nutritional status and health-related quality of life. Scandinavian journal of gastroenterology41(12), 1464-1472.
  • Román Abal, E. M., & de Patología, A. E. D. E. (2007). Guía de cuidados para pacientes con cirrosis hepática y sus familiares.
  • Buey, L. G., Mateos, F. G., & Moreno-Otero, R. (2012). Cirrosis hepática. Medicine-Programa de formación médica continuada acreditado11(11), 625-633.
  • Gaviria, Mónica Marcela, Gonzalo Correa Arango, and María Cristina Navas. “Alcohol, cirrosis y predisposición genética.” Revista Colombiana de Gastroenterología 31.1 (2016): 27-35.
  • Fernández, Marlen Ivón Castellanos. “Nutrición y cirrosis hepática.” Acta Médica de Cuba 11.1 (2003).
  • Mesejo, A., M. Juan, and A. Serrano. “Cirrosis y encefalopatía hepáticas: consecuencias clínico-metabólicas y soporte nutricional.” Nutrición Hospitalaria 23 (2008): 8-18.
  • Ruiz-Margáin, A., et al. “Manejo dietético y suplementación con aminoácidos de cadena ramificada en cirrosis hepática.” Revista de Gastroenterología de México 83.4 (2018): 424-433.
  • Vilas-Rivas, María José, et al. “Recomendaciones al alta para pacientes diagnosticados de cirrosis.” ICUE. Investigación y CUidados de Enfermería 2.2 (2017): 45-49.