Beneficiile fructului de baobab sau pâinea maimuțelor
De la ameliorarea durerii de dinți, a febrei sau chiar a infecțiilor, fructul de baobab sau pâinea maimuțelor are mai mult de 300 de utilizări tradiționale în diferite părți ale Africii. Dar poate cea mai relevantă este ca sursa de hrană. Dintre cele 8 specii ale arborelui, cea mai cunoscută este Andasonia digitata, fructul său fiind considerat un superaliment. Care sunt beneficiile fructului de baobab?
Acest copac gigantic este menționat în vechile legende. Se spune că, pentru că a fost atât de lăudat, Dumnezeu l-a atârnat cu susul în jos, cu ramurile pe pământ și rădăcinile deasupra. Originea numelui său este arabă și înseamnă „tatăl multor semințe”.
Fructul de baobab sau pâinea maimuțelor se găsește în interiorul unei păstăi ovale tari. Pulpa conține semințe cu aromă dulce-amăruie. Un grup de experți consideră că aportul său de nutrienți este remarcabil.
Pentru a afla mai multe despre acest fruct interesant, beneficiile și contraindicațiile sale, citiți mai departe!
Proprietățile nutriționale ale fructului baobab
Un studiu științific susține ca baobabul are un „superfruct” datorită faptului că profilul său nutrițional include substanțe nutritive precum vitaminele, mineralele și acizii grași în cantități ridicate.
Fructul de baobab este foarte bogat în vitamina C și fibre. Pulpa fructului conține de 7 – 10 ori mai multă vitamina C decât portocalele, cu valori cuprinse între 280 și 300 de miligrame la 100 de grame.
Consumând doar 40 de grame de pulpă de fruct de baobab, este asigurat 100% din aportul zilnic recomandat la femeile gravide. De asemenea, fructul de baobab conține vitamina B1 și B6. În ceea ce privește mineralele, valorile calciului variază între 250 și 350 miligrame la 100 de grame de pulpă.
Potasiul se regăsește și el în fructul baobab: conține între 1240 și 1578 miligrame, de 4 ori mai mult decât bananele. Magneziul este prezent în cantități 5 ori mai mari decât în avocado.
Alte studii evidențiază faptul că 36% din nutrienți sunt carbohidrați, cum ar fi glucoza, fructoza și zaharoza, oferind semințelor o aromă dulce. O altă parte sunt fibrele solubile, reprezentate de pectină. De parcă nu ar fi fost de ajuns, există și o concentrație ridicată de acizi grași esențiali, cum ar fi omega 6 și omega 9.
În ciuda proprietăților sale nutriționale, majoritatea experților sunt de acord că biodisponibilitatea nutrienților din fructul baobab trebuie studiată în continuare, deoarece există puține informații despre acest lucru.
Beneficiile fructului de baobab pentru sănătate
Prezența unei concentrații ridicate de nutrienți și a altor substanțe fitochimice active în fructul baobab este legată de mai multe beneficii pentru sănătate, pe care le prezentăm mai jos:
- Pentru piele: mai mulți cercetători recunosc că uleiul fructului baobab participă la reînnoirea celulară a pielii datorită prezenței vitaminei A. Vitamina E este un antioxidant.
- Reglează tensiunea arterială: conținutul ridicat de potasiu are un efect vasodilatator. În acest fel, riscul de a suferi de embolii pulmonare și boli de inimă este redus.
- Întărește sistemul imunitar: vitamina C oferă capacitatea de a crește nivelul globulelor albe din sânge.
- Poate susține oasele: conținutul ridicat de calciu și magneziu susține sănătatea oaselor. Este indicat în dietele preventive pentru osteoporoză.
- Analgezic și antiinflamator: există un posibil efect analgezic și antipiretic al extractului cald din fructul de baobab. Această lucrare a demonstrat activitatea antiinflamatoare a pulpei la animalele de laborator.
- Antioxidant: conținutul fenolic ridicat al fructului se remarcă prin capacitatea antioxidantă. Unii autori au sugerat utilizarea acestuia ca supliment alimentar.
- Hepatoprotector: are efect protector asupra ficatului datorită compușilor triterpenoizi și sterolilor.
- Sănătate gastro-intestinală: fructul de baobab este utilizat în comunitatea africană pentru ameliorarea constipației, a gastroenteritei și a diareii. Prezența fibrelor solubile poate încuraja dezvoltarea bacteriilor benefice în intestine.
Cum se poate mânca?
Fructul de baobab este considerat un aliment de bază în multe regiuni din Africa centrală. Pulpa este dizolvată în apă sau lapte pentru a fi folosită ca băutură. În plus, fructul este utilizat ca agent de fermentare în fabricarea de bere și este un bun substitut pentru crema de tartar la coacere.
Pulpa poate fi folosită și pentru a face înghețată, sucuri și gemuri. Fructul nu trebuie gătit niciodată, ci se adaugă la final, când preparatul este deja la temperatura camerei.
Semințele pot fi consumate proaspete sau uscate, măcinându-le pentru a le adăuga în supe și tocănițe ca agent de îngroșare. De asemenea, pot fi prăjite înainte de a fi măcinate; apoi, vor fi fermentate și uscate.
Forma comercială este de pulbere, ce poate fi utilizată ca supliment sportiv. Poate fi încorporat în smoothie-uri, cereale, batoane energizante, iaurturi, lactate și sucuri.
Citește mai mult:
Există vreun risc în a profita de beneficiile fructului de baobab?
În ciuda faptului că fructul de baobab a fost certificat ca fiind sigur în Statele Unite, iar Comisia Europeană a autorizat importul acestuia, testele asupra proprietăților sale au fost efectuate numai pe animale.
Din acest motiv, până la efectuarea investigațiilor de risc la om, acesta trebuie consumat cu precauție, respectând porțiile recomandate. Există multe beneficii nutriționale, medicinale și pentru sănătate, dar trebuie să fim prudenți cu privire la consumul excesiv.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Buchmann C, Prehsler S, Hartl A, Vogl CR. The importance of baobab (Adansonia digitata L.) in rural West African subsistence–suggestion of a cautionary approach to international market export of baobab fruits. Ecol Food Nutr. 2010 May-Jun;49(3):145-72.
- Vertuani, E. Braccioli, V. Buzzoni, S. Manfredini. Anti-oxidant capacity of Adansonia digitata fruit pulp and leaves. Acta Phytotherapeutica, 2 (2002), pp. 86-91
- Gruenwald. Novel botanical ingredients for beverages. Clinics in Dermatology, 27 (2009), pp. 210-216.
- Osman MA. Chemical and nutrient analysis of baobab (Adansonia digitata) fruit and seed protein solubility. Plant Foods Hum Nutr. 2004 Winter;59(1):29-33.
- Gebauer, K. El-Siddig, G. Ebert. Baobab (Adansonia digitata L.): a review on a multipurpose tree with promising future in Sudan. Gartenbauwissenschaft, 67 (2002), pp. 155-160.
- Lockett CT, Calvert CC, Grivetti LE. Energy and micronutrient composition of dietary and medicinal wild plants consumed during drought. Study of rural Fulani, northeastern Nigeria. Int J Food Sci Nutr. 2000 May;51(3):195-208.
- De Caluwé, K. Halamová, P. Van Damme. Baobab (Adansonia digitata L.): a review of traditional uses, phytochemistry and pharmacology.H. Rodolfo, J.E. Simon, C.-T. Ho (Eds.), African natural plant products: new discoveries and challenges in chemistry and quality, Oxford University Press, USA (2009), pp. 51-84.
- Nkafamiya, S.A. Osemeahon, D. Dahiru, H.A. Umaru. Studies on the chemical composition and physicochemical properties of the seeds of baobab (Adasonia digitata). African Journal of Biotechnology, 6 (2007), pp. 756-759
- Ramadan, F.M. Harraz, S.A. El-Mougy. Anti-inflammatory, analgesic and antipyretic effects of the fruit pulp of Adansonia digitata. Fitoterapia, LXV (1994), pp. 418-422
- Vimalanathan , JB Hudson .Múltiples actividades inflamatorias y antivirales en hojas, frutos y semillas de Adansonia digitata (Baobab). Revista de investigación de plantas medicinales , 3 ( 2009 ) , págs. 576 – 582.
- Nhukarume, Z. Chikwambi, M. Muchuweti, B. Chipurura. Phenolic content and antioxidant capacities of Parinari curatelifolia, Strychnos spinosa and Adansonia digitata. Journal of Food Biochemistry, 34 (2008), pp. 207-221
- Al-Qarawi, M.A. Al-Damegh, S.A. El-Mougy. Hepatoprotective influence of Adansonia digitata pulp. Journal of Herbs Spices and Medicinal Plants, 10 (2003), pp. 1-6