Bruce Willis și demența frontotemporală: există tratament?
Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto
După diagnosticul inițial de afazie, știm acum că Bruce Willis este afectat de demența frontotemporală. Familia sa a anunțat pe rețelele de socializare că s-a ajuns în sfârșit la o certificare a acestei patologii, după un lung proces de studii și analize. Fiica sa, Rumer Willis, anunțase în octombrie 2022 că legendarul actor se retrage din viața actoricească. Dificultățile cognitive nu i-au permis să mai activeze.
După o perioadă de tăcere în acest sens, actorul are un diagnostic clar.
Afazia a fost primul diagnostic al lui Bruce Willis
În octombrie 2022, am fost informați despre afazia lui Bruce Willis. Această problemă este o tulburare de comunicare. Persoanele care suferă de aceasta au probleme în a înțelege mesajele pe care le primesc în a exprima ceea ce doresc să transmită.
Simptomele asociate cu afazia sunt diferite:
- Cuvinte spuse pe jumătate
- Schimbarea literelor unui cuvânt rostit
- Cuvinte puse în ordine greșită în propoziție
- Propoziții care nu au sens
- Neînțelegerea metaforelor
Descoperiți: Cum este viața unui pacient cu demență?
Există cauze care stau la baza afaziei. Atunci când un pacient este diagnosticat cu această tulburare de limbaj, acesta trebuie să treacă printr-o serie de teste pentru a găsi originea bolii.
În cazul lui Bruce Willis, diagnosticul a dus la identificarea demenței frontotemporale ca boală de bază.
Ce este demența frontotemporală, boala lui Bruce Willis?
Când vorbim despre acest tip de demență, ne referim de fapt la un grup de tulburări care au în comun afectarea lobilor frontali și temporali ai creierului. Aceste regiuni ale creierului scad în dimensiune, adică se atrofiază.
Zona frontotemporală este responsabilă de limbaj și are o influență puternică asupra comportamentului și personalității.
Conform statisticilor, demența frontotemporală este a treia cauză a demenței în rândul populației generale. Dacă ne uităm doar la cei peste 65 de ani, această cauză ocupă locul al doilea.
Vârsta medie de debut a bolii este de 58 de ani. În orice caz, este dificil de stabilit momentul exact în care apar simptomele. După primirea diagnosticului, pacienții mai trăiesc între 7-8 ani.
Cum este diagnosticată demența?
Situația lui Bruce Willis și diagnosticul său de demență frontotemporală ne arată cât de dificil este pentru medici să ajungă la concluzii exacte. Au trecut aproape 6 luni între diagnosticul inițial de afazie și confirmarea demenței.
Odată ce simptomele apar, medicii solicită câteva analize care ajută la excluderea anumitor patologii. Se începe, de obicei, cu analize de sânge.
Urmează testele de memorie și intelect. Psihologii și neurologii determină ce zone cognitive sunt afectate. Aceste evaluări sunt fundamentale în diagnosticul diferenţial, întrucât nu există un singur tip de demenţă. Mai exact, unul dintre obiectivele principale este de a exclude boala Alzheimer.
Medicii solicită RMN-uri și scanări PET pentru a găsi modificările anatomice ale creierului care indică atrofie, coagulare sau leziuni tumorale.
Care este tratamentul demenței frontotemporale, boala lui Bruce Willis?
Din păcate, nu există un tratament definitiv pentru demența frontotemporală de care suferă Bruce Willis. Actorul va primi sprijin multidisciplinar care va încerca să-i mențină calitatea vieții. Nu există nicio medicație care să inverseze atrofia lobilor cerebrali sau intervenții chirurgicale care să o corecteze.
Antidepresivele și antipsihoticele pot fi prescrise pacienților cu demență. Aceste substanțe sunt folosite pentru a controla simptomele care se pot agrava pe măsură ce demența progresează.
Logopezii sunt o parte fundamentală a echipei de tratament. Alături de ei, pacienții lucrează la problemele de limbaj. Profesioniștii îi ajută să se exprime mai bine și să găsească strategii pentru a înțelege mesajele pe care le primesc, atât scrise, cât și auditive.
Sprijin pentru reabilitare
În prezent, cea mai bună strategie este reabilitarea ghidată de experți. În acest sens, membrii familiei, prietenii și îngrijitorii pot colabora pentru a spori confortul pacienților:
- Efectuarea de exerciții fizice
- Îmbunătățirea mediului acasă pentru a preveni accidentele casnice
- Dezvoltarea unei rutine zilnice
- Simplificarea sarcinilor zilnice. Mâncarea poate fi lăsată la îndemână și pot fi lăsate mesaje pentru a indica locația anumitor obiecte.
Descoperiți: Ce este demența vasculară?
Viața lui Bruce Willis se va schimba dramatic după diagnosticul de demență frontotemporală. Adaptarea este un proces lent și gradual care necesită efort fizic și mintal din partea tuturor celor implicați.
Actorul a lăsat o moștenire importantă. Acum este momentul să se dedice sănătății.
Fotografie de copertă: Angela Weiss, AFP
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Bang, J., Spina, S., & Miller, B. L. (2015). Frontotemporal dementia. The Lancet, 386(10004), 1672-1682.
- Cruzado, L., Custodio, N., Montesinos, R., & Lanata, S. (2021). Demencia frontotemporal-variante conductual como diagnóstico diferencial de trastornos psiquiátricos primarios. Revista de Neuro-Psiquiatría, 84(3), 183-204.
- Ducharme, S., Price, B. H., Larvie, M., Dougherty, D. D., & Dickerson, B. C. (2015). Clinical approach to the differential diagnosis between behavioral variant frontotemporal dementia and primary psychiatric disorders. American Journal of Psychiatry, 172(9), 827-837.
- Rubio, Á. M., Rubio, M. B., Pardos, B. G., Martínez, A. I. A., Santamaría, E. M., & Borque, L. B. (2021). Evidencia científica de la aplicación de tratamiento rehabilitador en la demencia frontotemporal: Revisión bibliográfica. Revista Sanitaria de Investigación, 2(10), 69.
- Toloza-Ramírez, D., Méndez-Orellana, C., & Martella, D. (2021). Diagnóstico neuropsicológico diferencial en enfermedad de Alzheimer y demencia frontotemporal: una revisión sistemática cualitativa. Neurology Perspectives, 1(1), 82-97.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.