Cafeina influențează creierul: cum este posibil?
Aproape toți cunoaștem efectele de bază ale cafeinei asupra creierului: produce mai multă atenție și ne revitalizează. De aceea, cafeaua este de multe ori prima băutură pe care o servim dimineața. Ne ajută să ne trezim pentru a respecta rutina zilnică. Dar cafeina influențează creierul și în alt mod?
Adevărul este că acțiunea cafeinei asupra creierului nu se limitează la sporirea stării de atenție, ci merge mult mai departe. Experții susțin că aportul de cafea în cantități moderate este o practică sănătoasă. Se estimează că până la 80% dintre adulții din lume beau cafea.
Cu toate acestea, atunci când consumăm cafea în volume foarte mari, ea cauzează diverse probleme. În plus, un alt efect al cafeinei asupra creierului este acela de a genera dependență. Atunci când nu mai consumăm cafea, apare sindromul de sevraj.
Să analizăm subiectul în detaliu!
Cafeina influențează creierul: cum este posibil?
După cum știm, ingredientul activ al cafelei este cafeina (sau cofeina), iar aceasta este o substanță psihoactivă. De fapt, este cea mai utilizată substanță psihoactivă din lume. Aparține familiei alcaloizilor, care include și droguri precum morfina, nicotina sau cocaina.
Vezi mai mult:
Acțiunea cafeinei asupra creierului este foarte puternică. Din punct de vedere neurobiologic, modifică starea de conștiență, activând sau crescând nivelul de vigilență. De asemenea, afectează procesele cognitive și are efecte psihologice asupra dispoziției.
Cafeina este capabilă să modifice acțiunea neurotransmițătorilor din creier. În plus, cafeaua și cafeina influențează, de asemenea, multe procese importante din organism, cum ar fi digestia, metabolismul și vederea.
Cafeina, adenozina și adrenalina
Cafeina influențează creierul: care este mecanismul de acțiune?
Din momentul în care ne trezim și pe tot parcursul zilei, corpul produce în mod natural o substanță numită adenozină. Acest lucru este responsabil de senzația de oboseală și ne face să ne simțim somnoroși noaptea. Dacă bem cafea, acest proces poate fi modificat.
Cafeina este un antagonist al adenozinei, ceea ce înseamnă că blochează acțiunea acesteia. Nu ne mai simțim somnoroși sau nu mai simțim același nivel de oboseală. În același timp, interacțiunea dintre cafeină și adenozină determină glanda pituitară să elibereze hormoni care stimulează glandele suprarenale să producă adrenalină.
Având cafeină în creier, cu adenozina practic blocată și producția de adrenalină crescută, este ca și cum am fi trimis un mesaj de avertizare către organism. Acest lucru duce la o creștere a ritmului cardiac și la mai multe pompări de sânge, precum și la o respirație mai agitată.
Toate acestea împreună ne fac să ne simțim mai anxioși și mai iritabili. În plus, cafeina previne reabsorbția dopaminei, un neurotransmițător care afectează procesul de oboseală și odihnă. Dopamina care nu este reabsorbită își mărește concentrația. Așa se explică de ce devenim dependenți de cafea.
Cafeina afectează lobii frontali din creier
Echipa doctorului Florian Koppelstaetter, de la Universitatea Medicală din Innsbruck, Austria, a prezentat un studiu pe această temă. În acest studiu, specialiștii afirmă că aportul de cafeină activează lobii frontali ai creierului. Această zonă reglează procese precum atenția și memoria pe termen scurt.
Alte studii subliniază că o altă modalitate prin care cafeina poate influența creierul este fixarea mai ușoară a amintirilor. Totuși, acest efect este relevant doar la cei care nu consumă cafea frecvent.
De asemenea, cofeina crește capacitatea de concentrare, mai ales atunci când ne simțim obosiți. Cu toate acestea, informațiile disponibile indică faptul că, atunci când o consumăm în exces, cafeina reduce performanța în toate domeniile și generează o stare nervozitate pronunțată.
Vezi și:
Alte efecte ale cafeinei asupra organismului
Cafeina ajută unele medicamente să acționeze mai rapid și mai eficient, cum este cazul ibuprofenului, paracetamolului sau aspirinei. De fapt, este utilă în anumite probleme de sănătate, deoarece cafeaua acționează ca un analgezic ușor, în special în cazul durerilor de cap cauzate de hipotensiune.
Cafeaua te face să simți mai puțin pofta de mâncare, deși această senzație nu este nici durabilă și nici relevantă din punctul de vedere al unui plan corect pentru pierderea în greutate. Unele studii au arătat faptul că cei care beau cafea în mod regulat au un risc mai mic de boli de inimă, cancer și diabet, printre altele.
Cafeina rămâne mult timp în corp. Primele sale efecte se simt la 15 minute de la ingerare și persistă până la 5 sau 6 ore mai târziu. Acesta este motivul pentru care o cafea după-amiază îți poate distruge odihna noaptea!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Lozano, R. P., García, Y. A., Tafalla, D. B., & Albaladejo, M. F. (2007). Cafeína: un nutriente, un fármaco, o una droga de abuso. Adicciones, 19(3), 225-238.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.