Caloriile se transformă în grăsime corporală?
Până în urmă cu câțiva ani, valoarea energetică a alimentelor și convingerea conform căreia caloriile se transformă în grăsime corporală au fost centrul curelor de slăbire. Bilanțul energetic era aproape singurul parametru evaluat.
Însă acum știm că acesta nu este singurul aspect la care trebuie să ne gândim. Tipul alimentelor pe care le consumăm, principalele substanțe nutritive pe care ele le furnizează, modul în care reacționează sistemul hormonal sau intervalul de timp dintre mese sunt alte aspecte care au un impact major asupra compoziției corpului uman.
Ce sunt caloriile și ce se întâmplă atunci când mâncăm în exces?
Folosim caloriile pentru a măsura cantitatea de energie pe care o furnizează un aliment. Caloriile oferă organismului combustibilul de care are nevoie pentru a îndeplini funcții vitale și a crea structuri noi.
După digestia alimentelor, energia pe care acestea o conțin este eliberată și utilizată de diferite celule. Tot ceea ce nu este utilizat este stocat pentru utilizare ulterioară:
- Primul depozit de energie din corpul nostru este în mușchi și ficat, unde energia este stocată ca glicogen.
- Cealaltă formă de rezervă energetică este reprezentată de adipocite sau celule adipoase, în care se acumulează energia pe care nu o folosim sub formă de lipide.
Atunci când mâncăm mai mult decât este necesar, excesul de energie este stocat sub formă de grăsime. Un procent ridicat de țesut adipos poate fi dăunător sănătății, deoarece este legat de apariția unor probleme metabolice, printre altele.
Îți recomandăm:
Dincolo de calorii: alte lucruri de luat în considerare
Caloriile sunt unul dintre factorii determinanți atunci când vorbim despre mâncare și creștere în greutate sau slăbire. În realitate, ceea ce este important este echilibrul dintre aportul și arderea de calorii. Dar și alte aspecte intră în joc și au o influență puternică. Acestea includ următoarele:
Compoziția nutrițională a alimentelor
Caloriile nu funcționează în același mod în corp dacă provin din macronutrienți diferiți. De exemplu, proteinele au o capacitate mare de a induce sațietatea și un efect termogen mai mare decât grăsimile sau carbohidrații.
În plus, în funcție de compoziția generală a dietei zilnice, sunt activate căi metabolice distincte. Acest lucru afectează modul în care metabolizăm caloriile, iar acestea se pot transforma în grăsimi.
Calorii finale care ajung să fie absorbite
Trebuie să înțelegem faptul că nu absorbim întotdeauna energia totală pe care ne-o oferă alimentele. Anumiți factori influențează acest aspect, cum ar fi felul în care am gătit mâncarea sau starea florei intestinale.
Aspecte hormonale
Caloriile ne dau energie, dar modul de procesare și utilizare a acestei energii este reglementat de hormoni. Orice influență asupra sistemului hormonal va schimba în cele din urmă modul de utilizare și stocare a caloriilor.
Efect de sațietate al alimentelor
Nu toate alimentele sun la fel de sățioase. Nutrientul predominant al unei mese sau modul în care preparăm mâncarea ne va face să ne simțim mai mult sau mai puțin mulțumiți atunci când o consumăm.
Atunci când stomacul este plin, acesta trimite semnale către creier care îl fac să înțeleagă că nu ar trebui să mai mâncăm. Prin urmare, caloriile totale consumate ar trebui să fie mai mult sau mai puțin aceleași la sfârșitul fiecărei mese.
Caloriile se transformă în grăsime corporală? Depinde și de calitate
Fie că dorim să ne îngrășăm, fie că dorim să slăbim, avem tendința să urmărim aproape exclusiv numărul de calorii pe care le consumăm. Deși acest lucru poate fi necesar în situații specifice, nu putem uita de calitatea caloriilor.
Aceeași cantitate de calorii din diferite tipuri de alimente nu va avea același efect asupra corpului. Este important să evaluezi tipul de mâncare care face parte din dieta ta. Alimentele foarte procesate sunt direct legate de:
- Riscul crescut de obezitate
- Tensiunea arterială crescută
- Problemele metabolice
- Colesterolul LDL ridicat, printre altele
Prin urmare, ar trebui să te obișnuiești să consumi alimente proaspete și neprocesate, cum ar fi fructele, leguminoasele, legumele, cerealele integrale, ouăle, etc. Consumul de preparate procesate, gustări, biscuiți sau produse de patiserie trebuie să fie mai puțin frecvent.
Dacă ne bazăm dieta pe alimentele din primul grup, impactul acesteia asupra metabolismului, sațietății sau efectului termic va fi mult mai echilibrat decât dacă mâncăm alimente din al doilea grup. În acest fel, excesul de calorii nu ne va îngrășa la fel de ușor. Ne vom bucura de beneficii asupra sănătății pe termen lung!
Îți recomandăm:
Deficitul caloric nu este sănătos
Până acum, am văzut că excesul de calorii devine grăsime corporală, iar acest lucru poate fi dăunător pentru organism. Însă nici reducerea drastică a aportului de calorii nu este sănătoasă. De obicei, oamenii își reduc aportul de calorii din teama de a nu le depozita ca grăsime, dar acest lucru nu este recomandat.
Un aport insuficient de energie înseamnă și lipsa unor substanțe nutritive de bază (cum ar fi vitaminele, mineralele sau proteinele), de care organismul are nevoie pentru a funcționa și a construi structuri. Acest lucru poate duce, la rândul său, la probleme de dispoziție, lipsă de concentrare și lipsă de energie, printre altele.
În plus, pe termen lung și împotriva a ceea ce ar putea părea logic, putem ajunge să câștigăm în greutate și grăsime corporală. Acest lucru se întâmplă deoarece corpul declanșează mecanismul de avarie, stocând energia. Nerespectarea aportului corect de alimente face ca organismul să fie reticent în eliberarea grăsimilor acumulate pentru a menține rezervele de energie.
Este mult mai bine să arzi mai multe calorii decât să scazi aportul acestora fără a arde nimic.
Caloriile se transformă în grăsime corporală, dar mulți factori influențează procesul
Trebuie să încetăm să mai gândim doar în termeni de calorii și să începem să ne gândim la calitatea alimentelor pe care le consumăm, la compoziția lor nutrițională și la modul în care le gătim și consumăm.
În plus, trebuie să ne amintim că toate aspectele care influențează sistemul hormonal, precum exercițiile fizice, somnul sau stresul, au un impact semnificativ asupra modului în care corpul procesează și stochează caloriile.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Bentley R.A, et al. U.S. obesity as delayed effect of excess sugar. Economics and Human Biology. Enero 2020.
- Howell S, Kones R. “Calories in, calories out” and macronutrient intake: the hope, hype, and science of calories. Perspective. Noviembre 2017. 313(5): E608-E612.
- Leaf A, et al. The Effects of Overfeeding on Body Composition: The Role of Macronutrient Composition – A Narrative Review. International Journal of Exercise Science. Diciembre 2017. 10(8):1275-1296.
- Osilla E, Sharma S. Calories. Stat Pearls Publishing. Enero 2020.
- Pérez Martínez P et al. Lifestyle recommendations for the prevention and management of metabolic syndrome: an international panel recommendation. Nutrition Reviews. Mayo 2017. 75(5):307-326.
- Poti J.M et al. Ultra-processed Food Intake and Obesity: What Really Matters for Health – Processing or Nutrient Content?. Current Obesity Reports. Diciembre 2017.6(4):420-431.
- Prinz Ph. The role of dietary sugars in health: molecular composition or just calories?. European Journal of Clinical Nutrition. Febrero 2019. 73(9):1216-1223.
- Srour B, et al. Ultra-processed food intake and risk of cardiovascular disease: prospective cohort study (NutriNet-Santé). British Medical Journal . Mayo 2019.
- Veldhorst M, et al. Gluconeogenesis and Energy Expenditure After a High-Protein, Carbohydrate-Free Diet. American Journal of Clinical Nutrition. Setiembre 2009. 90(3):519-526.