Cancerul afectează sănătatea emoțională - Doza de Sănătate
 

Cancerul afectează sănătatea emoțională

La fel ca alte boli degenerative cronice, cancerul afectează sănătatea emoțională în mod semnificativ. Citește mai departe pentru a afla mai multe informații utile!
Cancerul afectează sănătatea emoțională
Montse Armero

Scris și verificat de psihologul Montse Armero.

Ultima actualizare: 09 august, 2022

Cancerul este una dintre cele mai răspândite boli din lume. Numai în 2018, au existat 18,1 milioane de cazuri noi diagnosticate. În plus, se estimează că numărul pacienților va continua să crească în deceniile următoare până când va ajunge la 29,5 milioane în 2040. Azi, vom vorbi despre modul în care cancerul afectează sănătatea emoțională, nu doar sănătatea fizică a acestor pacienți.

Există o mulțime de cauze ale cancerului. De exemplu, există moștenire genetică, infecții, radiații sau expunerea la agenți cancerigeni chimici. În plus, există o mulțime de cazuri apărute ca urmare a stilului de viață. De fapt, tutunul, alcoolul, sedentarismul, stresul cronic, obezitatea și alimentația inadecvată sunt factori care cresc, direct sau indirect, riscul apariției unei tumori maligne.

De asemenea, la fel ca orice altă boală care se dezvoltă în timp și are o rată ridicată a mortalității, cancerul afectează sănătatea emoțională într-un mod foarte puternic.

Cancerul afectează sănătatea emoțională

Cum reacționează pacienții la primirea diagnosticului?

Când se confruntă cu diagnosticul de cancer, oamenii reacționează în moduri foarte diferite. Totul depinde de personalitatea lor și de semnificația pe care o are cancerul pentru ei. Conform lui Moorey și Greer (1989), pacienții răspund în funcție de propriul stil de ajustare. Primele cinci reacții sunt:

  1. Luptă. Persoana adoptă o atitudine proactivă față de boală, caută informații și se implică în tratament.
  2. Negare. Pacientul nu vorbește despre problemă și acționează ca și cum nu ar avea-o.
  3. Fatalism. Subiectul se plasează în cel mai prost scenariu posibil, indiferent dacă are sau nu date obiective care să susțină acest lucru.
  4. Disperare. Pacientul are exces de gânduri negative care duc la o stare depresivă.
  5. Anxietate. Pacientului îi este greu să gestioneze incertitudinea cauzată de boală.
Medic ce discută cu o pacientă despre cancer

Se schimbă emoțiile pacientului în timp?

Așa cum pacienții trec prin diferite faze ale bolii fizice, și gândurile, sentimentele și emoțiile lor se schimbă.

Situația va fi foarte diferită dacă pacientul răspunde la tratament și există o vindecare sau o remisie parțială. De asemenea, dacă există o recidivă, dacă există metastază sau dacă starea pacientului este terminală, acesta va reacționa cu totul diferit.

Prin urmare, personalitatea pacientului și stadiul cancerului vor determina modul în care acesta se va adapta la noua situație.

Anxietate și depresie la pacienții cu cancer

Anxietatea și depresia sunt cele mai frecvente reacții psihologice la pacienții cu cancer.

Depresie

Conform mai multor studii, prevalența depresiei poate varia între 4% și 58%, în funcție de populația studiată și de stadiul bolii. Media este de aproximativ 40%, un procent foarte mare comparativ cu populația generală.

Un episod depresiv poate face simptomele mai greu de controlat, iar pacientul poate, de asemenea, să refuze tratamentul. Din acest motiv, este important ca oamenii din jurul său să fie familiarizați cu simptomele depresive. De asemenea, pacientul trebuie să comunice cu psiho-oncologul sau cu persoana care îi oferă sprijin emoțional.

Cancerul afectează sănătatea emoțională a femeilor

Anxietate

Cancerul poate provoca o mulțime de situații în care pacienții se simt nervoși și simt frică intensă. De exemplu, unele dintre cele mai frecvente motive sunt:

  • Anxietate reactivă la diagnostic
  • Dificultate în gestionarea incertitudinii
  • Reactivarea anxietății anterioare: fobie, atacuri de panică, anxietate generalizată sau stres post-traumatic
  • Teama de suferință fizică și durere
  • Senzație de pierdere a controlului
  • Angoasă existențială
  • Anxietatea crescută de tratamentele farmacologice în sine
  • Durere în mediul familial
  • Teama de tratamente (efecte secundare, intervenții chirurgicale, consecințe fizice și psihologice)
  • Teama de moarte

Sprijinul emoțional este important

Rata de supraviețuire în cancer s-a îmbunătățit în ultimii ani. Cu toate acestea, este o boală fatală pentru mulți pacienți.

Adesea, prietenii și familia se concentrează mai mult pe rezultatele testelor și pe biopsii și uită faptul că boala afectează sănătatea emoțională. De asemenea, studiile arată că pacienții pot suferi foarte mult în plan afectiv.

Este esențial ca familia și prietenii să învețe să ofere sprijin emoțional pacientului. Aceștia pot face pregătire specifică, consultându-se cu un terapeut sau cu un specialist în psiho-oncologie.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • García-Fabela, R. Prevalencia de depresión en una población de pacientes con cáncer (2010). Gaceta mexicana de oncología, Vol. 9 (3), 89-93. [último acceso el 10/05/20]. Disponible en: http://www.gamo-smeo.com/temp/GAMO%20V9%20No%20%203%20mayo-junio%202010.PDF#page=6
  • Gil, F.L., Costa, G., Pérez, F.J., Salamero, M., Sánchez, N. & Sirgo, A. (2008).  Adaptación psicológica y prevalencia de trastornos mentales en pacientes con cáncer.  Medicina clínica, Vol. 130, (3), 90-92. doi: 10.1157/13115354
  • Matías, J., Manzano, J.M., Montejo, A.L., Llorca, G. & Carrasco, J.L. (1995). Psicooncología: ansiedad. Actas luso-españolas de neurología, psiquiatría y ciencias afines, Vol. 23, (6), 305-309. [último acceso el 10/05/20]. Disponible en: https://www.researchgate.net/publication/329718399_1995_Actas_Psicooncologiaansiedad
  • Mota, C., Aldana, E., Bohórquez, L.M., Martínez, S. & Peralta, J.R. (2018). Ansiedad y calidad de vida en mujeres con cáncer de mama: una revisión teórica. Psicología y Salud, Vol. 28, (2) 155-165. doi: 10.25009/pys.v28i2.2551
  • Sociedad Española de Oncología Médica (2020). Las cifras del cáncer en España 2020. [último acceso el 10/05/20]. Disponible en: https://seom.org/seomcms/images/stories/recursos/Cifras_del_cancer_2020.pdf
  • Niedzwiedz CL, Knifton L, Robb KA, Katikireddi SV, Smith DJ. Depression and anxiety among people living with and beyond cancer: a growing clinical and research priority. BMC Cancer. 2019;19(1):943. Published 2019 Oct 11. doi:10.1186/s12885-019-6181-4

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.