Caracteristici și efecte ale corticotropinei
Corticotropina, numită și adrenocorticotropină (ACTH), este un hormon polipeptidic format din 39 de aminoacizi. Produs zilnic în cantități mici (aproximativ 10 mg) de glanda hipofiză, acest hormon stimulează glandele suprarenale. În acest articol, vom discuta în detaliu despre principalele caracteristici și efecte ale corticotropinei.
Hormonul ACTH stimulează două dintre cele trei zone ale cortexului suprarenal, care secretă cortizol și glucocorticoizi corticosteronici. Cu toate acestea, corticotropina stimulează și zona reticulară care produce androgeni. Funcția sa biologică este de a stimula secreția de cortizol. Așadar, organismul produce mai multă corticotropină în perioadele tensionate și stresante.
Citește și:
Caracteristici și efecte ale corticotropinei
Glanda hipofiză sintetizează ACTH ca răspuns la secreția de către hipotalamus a hormonului care stimulează corticotropina (CRH). În mod similar, glandele suprarenale produc un hormon numit cortizol, care ajută organismul să gestioneze stresul. Cortizolul este necesar pentru supraviețuire. Grație corticotropinei, nivelul său în sânge rămâne sub control.
Măsurarea nivelului de corticotropină
Scopul măsurării nivelului de ACTH este de a-l utiliza ca indicator al funcționării hipofizei și de a detecta orice problemă care apare la nivelul glandelor suprarenale. Este util în diagnosticul diferențiat al următoarelor boli:
- Boala Addison
- Hiperplazia suprarenală congenitală
- Sindromul Cushing
Dacă nivelul cortizolului crește, nivelul debACTH scade sub normal. Când nivelul cortizolului scade, nivelul de ACTH crește.
Cu toate acestea, pot exista un nivel mult prea ridicat de ACTH și un nivel mult prea scăzut de cortizol sau invers. Acest lucru poate apărea din cauze unei probleme la nivelul glandelor suprarenale. De asemenea, nivelurile scăzute de ACTH și cortizol ar putea fi cauzate și de o problemă hipofizară.
Dacă producția de ACTH este excesivă, poate exista o glandă hipofiză hiperactivă sau, uneori, o tumoare pulmonară.
Atât nivelul de ACTH, cât și cel de cortizol se schimbă pe parcursul zilei. Așadar, în mod normal, corticotropina atinge cel mai înalt nivel dimineața devreme, între orele 6:00 și 8:00. Cel mai scăzut nivel apare după-amiaza, între orele 18:00 și 23:00.
Dacă medicul consideră că este necesar, acesta va măsura nivelul de ACTH fie dimineața, fie după-amiaza. De obicei, nivelul cortizolului se măsoară odată cu cel de ACTH. Corticotropina este eliberată în reprize, așadar nivelul din sânge poate varia de la un minut la altul.
Valorile normale ale corticotropinei
Valorile normale ale corticotropinei în cazul unei probe de sânge prelevate dimineața sunt mai mici de 80 pg/ml sau 18 pmol/L. La măsurătorile de după-amiază, valorile trebuie să fie mai mici de 50 pg/ml sau 11 pmol/L.
Ce poate însemna un nivel de ACTH mai mare decât normal?
Atunci când nivelurile de corticotropină sunt mai mari decât în mod normal, acest lucru poate indica prezența unor boli precum:
- Boala Addison: Glandele suprarenale nu produc suficient cortizol.
- Hiperplazie suprarenală congenitală: În acest caz, glandele suprarenale nu produc suficienți hormoni.
- Neoplazie endocrină de tip I: Aceasta apare atunci când una sau mai multe glande endocrine sunt hiperactive sau când dezvoltă o tumoare.
- Boala Cushing: Apare atunci când glanda pituitară produce prea multă corticotropină, de obicei din cauza unei tumori benigne a hipofizei.
- Sindromul Cushing ectopic: Acesta este un tip rar de tumoare care poate apărea în plămâni, tiroidă sau pancreas și care produce prea multă corticotropină.
Un nivel ACTH sub normal
Atunci când valorile corticotropinei sunt sub valorile normale, acestea pot indica prezența unor patologii precum:
- Hipopituitarism – glanda hipofizară nu produce suficienți hormoni, cum ar fi corticotropina.
- O tumoră a glandei suprarenale – prezența tumorii generează secreția excesivă de cortizol.
- Tratamentele cu medicamente glucocorticoide inhibă secreția corticotropinei.
Concluzii
Măsurarea nivelului de corticotropină poate fi afectată de mulți factori, cum ar fi momentul zilei în care se prelevează proba de sânge. Din acest motiv, trebuie să ții cont și de rezultatele altor teste medicale, în special cele legate de nivelul cortizolului din sânge.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
-
SANGUINETTI, C. M. (1948). Insuficiencia suprarrenal. Dia Medico Uruguayo.
-
García, V. E., Burgui, J. Á. M., Dobón, M. G., & Gimeno, L. F. (2006). Síndrome de Cushing dependiente de corticotropina. Medicina Clinica. https://doi.org/10.1157/13094424
-
Goñi Iriarte, M. J. (2009). Síndrome de Cushing: situaciones especiales. Endocrinología y Nutrición. https://doi.org/10.1016/s1575-0922(09)71408-1