Care este timpul necesar pentru a digera alimentele?
 

Care este timpul necesar pentru a digera alimentele?

Mâncarea are nevoie de 24 - 72 de ore pentru a călători prin întregul sistem digestiv. Timpul petrecut în stomac este doar o fracțiune și este influențat de multe variabile.
Care este timpul necesar pentru a digera alimentele?

Ultima actualizare: 18 Decembrie, 2021

Timpul necesar stomacului pentru a digera alimentele este variabil și se modifică în funcție de preparat, sexul persoanei sau anumite caracteristici individuale. Acest proces digestiv este cheia pentru obținerea nutrienților vitali.

Deși o mare parte din proces se desfășoară în acest organ, în timpul digestiei, alimentele trec și prin intestinul subțire și colon. În total, poate dura între 2 și 5 zile. 

Digestia și rolul stomacului în digestia alimentelor

Când alimentele sunt digerate, organismul extrage nutrienții și elimină acele părți care nu pot fi folosite. Unul dintre organele principale implicate în acest sistem este stomacul. Mâncarea mestecată ajunge acolo prin esofag. Ea este amestecată cu saliva în gură, ceea ce facilitează procesul de înghițire și digestie.

Stomacul este un organ gol, asemănător unui sac, care trebuie să macereze complet alimentele și să înceapă să descompună macronutrienții folosind enzimele și acizii pe care îi secretă. Conținutul care trece în intestinul subțire pentru a continua digestia este complet lichid și se numește chim.

Intră în joc și alte organe și glande, precum pancreasul, intestinul subțire sau vezica biliară, pentru a putea profita de aminoacizii, glucoza și acizii grași care sunt extrași din alimente. 

Stomac cu alimente
Stomacul conține acizi care descompun macronutrienții pentru a ușura absorbția de nutrienți.

De ce depinde timpul necesar pentru a digera alimentele?

Există mulți factori care afectează timpul necesar stomacului pentru a digera alimentele.

Consistența alimentelor

Timpul necesar stomacului pentru a digera un aliment lichid sau un aliment solid este diferit. La băuturi sau alimente mărunțite, o parte din digestia mecanică a fost deja efectuată, ceea ce înseamnă că alimentele părăsesc mai repede stomacul.

Pe de altă parte, când vorbim despre produse solide, acestea necesită în medie 20 de minute pentru a începe să se lichefieze în stomac.

Compoziția nutrițională

Alimentele sunt formate din macronutrienți: carbohidrați, lipise și proteine. Procentul este diferit, la fel și durata digestiei.

Ca regulă generală, alimentele care furnizează carbohidrați și proteine sunt digerate mai repede decât cele bogate în grăsimi. Fibrele sunt, de asemenea, o altă componentă care încetinește digestia.

Compoziția energetică

Cu cât densitatea calorică a alimentelor consumate este mai mare, cu atât devine mai lentă golirea gastrică. Din acest motiv, este adesea recomandat să consumați mese mici.

Probleme digestive

Unele afecțiuni ale sistemului digestiv pot întârzia golirea stomacului. Este cazul persoanelor care suferă o rezecție chirurgicală a fundului stomacului, celor care au probleme cu secreția acidă sau celor care suferă de gastropareză.

Procese hormonale

Timpul necesar stomacului pentru a digera alimentele depinde, în mare parte, de reglarea hormonală și de sistemul neuronal. Din acest motiv, tot ceea ce poate afecta secreția normală a moleculelor hormonale afectează și golirea gastrică.

Care este timpul necesar pentru a digera alimentele?

Ținând cont de aspectele menționate mai sus, mâncarea stă, în medie, între 2 și 5 ore în stomac înainte de a trece în intestinul subțire. Acesta este timpul necesar stomacului pentru a digera unele dintre cele mai comune alimente:

  • Apă: trecerea ei în duoden este aproape instantanee.
  • Sucuri de fructe și legume: între 15 și 20 de minute.
  • Legume și fructe crude: 20 până la 40 de minute.
  • Legume fierte: 40 până la 60 de minute. Durează mai mult pentru a digera legumele cu mai mulți carbohidrați.
  • Cereale și leguminoase: între 1,5 și 2 ore.
  • Nuci și semințe: rămân între 2 și 3 ore în stomac.
  • Lactate: de la 30 de minute pentru laptele degresat și brânzeturile moi, până la 4 sau 5 ore pentru brânzeturile maturate.
  • Proteine animale: aproximativ 30 de minute pentru ouă și între 1 și 2 ore pentru carne și peste. Cârnații sau părțile cele mai grase petrec mai mult timp în stomac.

Ce se întâmplă după digestie?

După cum am văzut până acum, în stomac are loc o serie întreagă de procese mecanice și chimice pentru a descompune alimentele. Dincolo de acest organ, funcția de absorbție continuă în intestin.

Trecerea prin intestinul subțire

Alimentele părăsesc stomacul sub formă lichidă și ajung în duoden, care este prima porțiune a intestinului subțire. Acesta efectuează o serie de mișcări care permit chimului să se amestece cu secrețiile ce provin din pancreas și vezica biliară, pentru a finaliza digestia chimică.

În plus, aceste mișcări permit lichidului să fie împins pentru a-și continua drumul către colon.

Trecerea prin intestinul gros

Intestinul gros sau colonul este ultima porțiune a sistemului digestiv uman. Acesta este responsabil pentru absorbția unor vitamine și minerale (cum ar fi vitaminele K și B12). 

Părțile pe care organismul nu le poate digera, cum ar fi unele tipuri de fibre, ajung aici intacte. Bacteriile intestinale sunt responsabile de fermentarea acestor reziduuri. Acestea sunt apoi trimise în rect și anus pentru expulzare sub formă de fecale.

Interiorul unui intestin
Intestinul subțire este plin de vilozități care măresc suprafața de absorbție pentru a face procesul mai eficient.

Sfaturi pentru a îmbunătăți digestia

Pe parcursul acestui proces, pot apărea unele probleme ce împiedică digestia și absorbția ulterioară a alimentelor. Cele mai frecvente sunt flatulența, diareea și arsurile la stomac.

Obiceiurile alimentare și practicile zilnice pot ajuta la ameliorarea acestei situații :

  • Consumați alimente bogate in fibre: precum fructele, legumele și cerealele integrale, care cresc viteza și ușurința trecerii prin intestin.
  • Mâncați încet și mestecați bine: acțiunea enzimelor și descompunerea alimentelor în părți mici începe în gură.
  • Nu abuzați de carnea roșie: nici de produse procesate sau de alimente foarte grase. 
  • Consumați alimente bogate în probiotice: precum iaurtul, chefirul sau varza murată, care ajută la popularea tractului intestinal cu organisme favorabile.
  • Evitați alcoolul și tutunul: acestea pot provoca leziuni grave organelor sistemului digestiv.
  • Exerciții fizice: mișcarea corpului face ca întregul sistem digestiv să se miște. În plus, previne apariția gazelor și flatulenței.
  • Reduceți stresul: acest lucru afectează negativ sistemul nervos și, în consecință, digestia. Mâncatul într-un mod conștient și relaxat este vital.

Timpul necesar stomacului pentru a digera alimentele este variabil

Alimentele ingerate rămân în stomac timp de 2 până la 5 ore. Acest interval poate varia foarte mult în funcție de cantitate, tipul de hrană sau existenta unor probleme și boli specifice. Alimentele solide, cele cu pH acid și cele care au un conținut mai mare de grăsimi tind să petreacă mai mult timp în stomac decât lichidele sau alimentele foarte bogate în carbohidrați.

Alimentele își continuă drumul către intestinul subțire și colon, unde procesul digestiv continuă. Are loc absorbția nutrienților și a apei și eliminarea deșeurilor pe care organismul nu le poate folosi.

Timpul petrecut în această ultimă secțiune este mult mai lung, mai ales în intestinul gros. Astfel, în total, alimentele au nevoie de 2 – 5 zile pentru a fi eliminate din organism.

This might interest you...
Alimentele modificate genetic sunt dăunătoare pentru sănătate?
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Alimentele modificate genetic sunt dăunătoare pentru sănătate?

Alimentele modificate genetic oferă beneficii notabile și nu sunt dăunătoare pentru sănătate. Ce altceva ar trebui să știi despre asta?



  • AlcoholThinkAgain. Alcohol and the digestive system. Julio 2020.
  • Vilcanqui-Pérez, Fulgencio, and Carlos Vílchez-Perales. “Fibra dietaria: nuevas definiciones, propiedades funcionales y beneficios para la salud. Revisión.” Archivos Latinoamericanos de Nutrición 67.2 (2017): 146-156.
  • Cherpak CE. Mindful Eating: A Review Of How The Stress-Digestion-Mindfulness Triad May Modulate And Improve Gastrointestinal And Digestive Function. Integrative Medicine (Encinitas). Agosto 2019.18(4):48-53.
  • Guyton A.C, Hall J.E.  Tratado de fisiología médica. McGraw-Hill/Interamericana de España. 1996.
  • Hellström P.M, et al. The physiology of gastric emptying. Best practice & research. Clinical anesthesiology. Septiembre 2006. 20(3):397-407.
  • Lankarani KB. Diet and the Gut. Middle East Journal of Digestive Diseases. Julio 2016. 8(3):161-165.
  • Martín-Aragón S. Dispepsia funcional. Farmacia Profesional. Noviembre 2006. 20(10):50-55.
  • Thibodeau G, Patton K. Anatomía y fisiología. Elsevier España 2007.