Care sunt cauzele refluxului acid?

30 Decembrie, 2020
Refluxul acid sau arsurile la stomac reprezintă o senzație de arsură în piept sau stomac și este cauzat de ridicarea acidului gastric în esofag. În acest articol, îți vom explica de ce apare refluxul acid și ce poți face pentru a-l combate.

Durerea sau senzația de arsură în capul pieptului este un simptom comun în rândul adulților. Aceasta poartă numele de reflux acid. În acest articol, vom discuta despre cauzele refluxului acid și ce poți face pentru a ameliora problema.

Senzația de arsură gastrică, care uneori se poate răspândi în spatele sternului (osul toracelui aflat în fața inimii), poate să nu fie întotdeauna foarte deranjantă. Însă, pentru a rezolva această problemă, este necesar să faci anumite modificări în stilul tău de viață.

Ce este refluxul acid?

Stomacul este un organ care face parte din sistemul digestiv superior. Se află în abdomen, în zona centrală superioară. Deasupra, găsim esofagul, iar dedesubt este intestinul subțire.

Funcția stomacului este de a ajuta la descompunerea alimentelor. Acidul pe care îl produce, numit acid gastric, ajută la digestia proteinelor și la absorbția fierului, a calciului și a vitaminei B12. Mai mult, acidul gastric ucide o mare parte din microorganismele pe care le ingerăm și limitează înmulțirea bacteriilor. Acest lucru ajută și la prevenirea infecțiilor intestinale.

Dacă acidul stomacului nu curge spre intestine și se deplasează în sus către esofag, apare refluxul gastroesofagian. Într-o anumită măsură, acest reflux este fiziologic. Astfel de episoade apar, de obicei, după masă, sunt scurte, nu provoacă simptome și sunt rare în timpul somnului.

Atunci când refluxul provoacă simptome sau complicații, este cunoscut sub numele de reflux gastroesofagian non-fiziologic. Vorbim despre reflux acid sau piroză, o senzație de arsură resimțită în regiunea stomacului sau în capul pieptului.

Descoperă mai mult:

Tratament pentru boala de reflux gastroesofagian

Femeie care cunoaște cauzele refluxului acid
Arsurile la stomac apar sub formă de durere în capul pieptului sau ca reflux gastroesofagian.

Care sunt cauzele refluxului acid?

Când mâncăm, bolul alimentar trece din gură prin esofag și apoi spre stomac. În esofag și stomac, există un mușchi circular numit sfincter esofagian inferior. Acesta nu-i permite conținutului stomacului să revină în gură.

Atunci când din orice motiv conținutul acid al stomacului ajunge în esofag, dincolo de ceea ce numim reflux fiziologic, este posibil să suferi de reflux acid sau arsuri la stomac. Motivele exacte pentru care experimentăm refluxul acid sunt încă studiate.

Există diverse teorii, cum ar fi modificările mișcărilor tractului digestiv, producția crescută de acid a organismului, nivelul de stres sau dieta, pe lângă factorii psihologici și ereditari.

Trebuie să clarificăm faptul că nu vorbim despre diagnostice definite, cum ar fi ulcerele, boala de reflux gastroesofagian, sindromul intestinului iritabil sau calculii biliari. Însă, în fiecare dintre aceste situații, este posibil să suferi și de arsuri la stomac.

Factori de risc

După cum am menționat mai sus, specialiștii continuă să studieze cauzele refluxului acid. Cu toate acestea, există elemente care sunt considerate „factori de risc”, pe care trebuie să le evităm atunci când este posibil pentru a reduce riscul de arsuri la stomac.

Dieta este unul dintre acești factori. Alimentația poate influența nivelul de acid gastric la anumite persoane, mai ales când vine vorba de anumite produse, cum ar fi alimentele picante, prăjite sau bogate în grăsimi, citricele, produsele derivate din roșii (cum ar fi ketchupul), menta, ciocolata, băuturile carbogazoase sau alcoolul.

A fi supraponderal este un alt factor care poate crește riscul de a suferi de reflux acid. În timpul sarcinii, uterul se extinde și împinge stomacul, provocând reflux din cauza modificărilor anatomice.

Când să mergi la medic

Dacă te confrunți cu arsuri la stomac de mai multă vreme, ai nevoie de anumite teste pentru a determina cauza apariției acestora. În astfel de situații, cel mai bine să mergi la un specialist pentru a rezolva problema.

Este important să reții faptul că arsurile la stomac sunt un motiv de îngrijorare dacă un pacient cu vârsta peste 60 de ani dezvoltă reflux acid pentru prima dată în viață. Și mai alarmante sunt sângerările gastrointestinale (caracterizate prin sânge în vărsături sau scaune).

Lipsa poftei de mâncare este un alt factor important, la fel și pierderea inexplicabilă în greutate sau dificultățile de înghițire. Uneori, pacientul poate prezenta dureri în piept care nu au legătură cu niciun eveniment cardiovascular, ci provin din sistemul digestiv.

În plus, dacă există antecedente de cancer în familia persoanei afectate, dacă părinții, unchii sau bunicii săi au experimentat o formă de cancer, este important ca aceasta să se prezinte imediat la medic.

Citește mai mult:

Cum să previi refluxul acid din timpul nopții

Bărbat care refuză un burger
Dieta joacă un rol cheie în apariția arsurilor la stomac.

Dacă experimentezi arsuri la stomac sau în capul pieptului sporadic, există câteva lucruri care te pot ajuta. Iată câțiva pași pe care ar trebui să-i urmezi, deoarece aceștia pot ajuta la îmbunătățirea simptomelor.

  • Slăbește dacă ești supraponderal.
  • Ridică partea de sus a patului: acest lucru se poate face prin plasarea unor bucăți de lemn sau cauciuc sub două picioare ale patului sau plasarea unei pene sub saltea. Nu utiliza prea multe perne, deoarece acestea pot provoca dureri de gât.
  • Evită anumite alimente care înrăutățesc simptomele: acestea includ cafea, ciocolată, alcool, mentă sau alimente care sunt grase, prăjite, picante sau fierbinți.
  • Renunță la fumat: tutunul este o cauză a arsurilor la stomac.
  • Evită să mănânci prea târziu: a merge la culcare cu stomacul plin poate agrava refluxul acid. Încearcă să mănânci cu cel puțin două până la trei ore înainte de culcare.

Specialiștii ne sfătuiesc să nu folosim antiacide fără prescripție medicală. Mergi întotdeauna la medic pentru a primi un tratament corect. Dacă simptomele devin mai intense, apar în timpul nopții sau persistă o perioadă lungă de timp, cere sfatul unui specialist cât mai curând posibil.

  • Vakil N., Physiology of gastric acid secretion, retrieved on 07 Oct 2020, Evidence-based Clinical Decision Support- UpToDate.https://www.uptodate.com/contents/physiology-of-gastric-acid-secretion?search=stomach&source=search_result&selectedTitle=2~150&usage_type=default&display_rank=2
  • Kahrilas, Clinical manifestations and diagnosis of gastroesophageal reflux in adults, retrieved on 07 Oct 2020, Evidence-based Clinical Decision Support- UpToDate. https://www.uptodate.com/contents/clinical-manifestations-and-diagnosis-of-gastroesophageal-reflux-in-adults?search=pyrosis&source=search_result&selectedTitle=1~150&usage_type=default&display_rank=1
  • Díaz-Rubio, Manuel. Enfermedad por reflujo gastroesofágico. Vol. 2. Arán Ediciones, 2007.
  • Norero, Enrique. “Cáncer gástrico hereditario. Indicaciones de estudio genético¿ Cuando ya quiénes?.” Revista de cirugía 71.5 (2019): 458-467.
  • Rubinstein A., Medicina familiar y práctica ambulatoria, editorial médica panamericana. Primera edición, 2001.
  • From 1906 to 2006 — A Century of Major Evolution of Understanding of Gastro-oesophageal Reflux, Aliment Pharmacol Ther. 2006;24(9):1269-1281. https://www.medscape.com/viewarticle/547076
  • Michael AJ Sawyer, MD, Gastroesophageal Reflux Disease, retrieved on 07 Oct 2020, from Medscape. https://emedicine.medscape.com/article/368861-overview
  • Heartburn and acid reflux, retrieved on 08 Oct 2020, from NHS services. https://www.nhs.uk/conditions/heartburn-and-acid-reflux/
  • Escudero, O. Gómez, MF Herrera Hernández, and MÁ Valdovinos Díaz. “Obesidad y enfermedad por reflujo gastroesofágico.” Revista de investigación clínica 54.4 (2002): 320-327.
  • Bujanda, Luis, et al. “Influencia del estilo de vida en la enfermedad por reflujo gastroesofágico.” Medicina Clínica 128.14 (2007): 550-554.
  • Mearin, Fermín. “¿ Qué es la dispepsia, la dispepsia orgánica y la dispepsia funcional?.” Acta Gastroenterológica Latinoamericana 37.3 (2007): 178-182.
  • Rodríguez, Luis Aníbal Pérez, et al. “Nutrición: Tratamiento para la gastritis.” RECIMUNDO 3.2 (2019): 120-137.