Care sunt cauzele și consecințele epuizării mentale?
Scris și verificat de psihologul Elena Sanz
Nu numai corpul obosește. Mintea, dacă este supusă la prea multe solicitări pentru o perioadă lungă de timp, devine și ea saturată. Când se întâmplă acest lucru, starea de spirit și relațiile noastre suferă, iar calitatea vieții scade. Fenomenul este prezent la o mare parte a populației. Care sunt cauzele și consecințele epuizării mentale?
Această stare de stres și epuizare este atât de comună încât o putem normaliza. Cum să nu ne simțim obosiți și iritabili având în vedere ritmul de viață tot mai alert? Consecințele asupra sănătății pot fi devastatoare. De la obezitate, dureri de cap sau probleme cardiace până la o mare varietate de boli legate de sistemul imunitar slăbit.
Dacă bănuiți că ați ajuns la limita posibilităților mentale și emoționale, vă invităm să citiți mai departe!
Ce este și care sunt consecințele epuizării mentale?
Epuizarea psihică este o stare la care ajunge o persoană după ce a fost supusă la niveluri ridicate de stres pentru o perioadă lungă de timp. Stresul apare atunci când cerințele de mediu depășesc resursele. În felul acesta apare epuizarea psihică.
După cum am spus, identificarea faptului că suntem epuizați din punct de vedere psihologic nu este ușoară, deoarece am normalizat această stare. Acestea sunt câteva dintre simptomele care apar și la care trebuie să fim atenți:
- Dificultate de concentrare și atenție. Mintea este împrăștiată, uităm lucruri și nu ne putem concentra.
- Modificări ale somnului și ale apetitului. Poate apărea insomnia sau, dimpotrivă, o nevoie excesivă de odihnă. În același mod, simțim că stomacul este închis sau, dimpotrivă, mâncăm mult mai mult decât este necesar.
- Apar iritabilitatea, nerăbdarea și chiar atitudinea agresivă. Orice mică dificultate ne copleșește pentru că suntem deja la limită.
- Apar apatia, reticenţa şi lipsa de motivaţie. Nu ne mai bucurăm de lucrurile de zi cu zi și nu ne mai petrecem timpul ca înainte.
- Simptomele fizice, precum migrenele, spasmele musculare, palpitațiile sau problemele digestive sunt frecvente.
- Dacă situația se prelungește, crește riscul de anxietate și tulburări de dispoziție.
Descoperiți: 7 plante adaptogene pentru combaterea stresului
De ce apare epuizarea psihică?
Epuizarea psihică are diverse cauze și, în majoritatea cazurilor, multe dintre ele converg. Dacă apare la copii și tineri, cerința academică poate avea foarte mult de-a face cu acest fenomen.
Temele și studiul intens, dificultățile de înțelegere și de progres în ritmul așteptat sau concentrarea excesivă asupra notelor sunt cauze frecvente. Dacă rutina zilnică este plină de activități (academice, extracurriculare, ateliere…), mintea poate deveni saturată.
La adulți, munca este una dintre principalele surse de stres. Orele de lucru excesive, pretențiile mari, asumarea prea multor sarcini și responsabilități și nedeconectarea la terminarea programului sunt unele dintre cele mai importante surse de stres.
Trebuie să adăugăm o posibilă instabilitate economică, care afectează și sănătatea emoțională. Dacă nu suntem siguri că ne putem păstra locul de muncă sau salariul nu este suficient pentru a ne acoperi nevoile, încărcătura psihică a grijilor este continuă.
Relațiile personale pot contribui și ele la această situație. Dacă trăim în medii tensionate, cu conflicte constante cu rudele sau partenerul, acest lucru ne supraîncărcă emoțional. Epuizarea psihică poate să apară și dacă avem în grijă o rudă bolnavă. „Sindromul îngrijitorului” generează un burnout devastator.
Merită menționat că nu suntem mereu copleșiți de evenimente, ci de propriul nostru mod de a le gestiona. Există oameni care trăiesc extrem de ancorați în trecut sau care sunt în permanență îngrijorați de viitor. Este important să știm să avem grijă și să ne reglăm gândurile și emoțiile.
Citiți mai mult: Ce este stresul decizional și cum să-l eviți?
Cum să depășim epuizarea mentală
După cum am văzut, consecințele epuizării mentale apar la nivel fizic și emoțional. Vă propunem câțiva pași pentru a avea mai multă grijă de voi.
- Reduceți, pe cât posibil, volumul de muncă și obligațiile zilnice. Există anumite aspecte inevitabile dar, în alte situații, a învăța să delegam, să cerem ajutor și să avem încredere în ceilalți ne poate elibera de griji.
- Alocați timp distracției în fiecare zi. Aveți grijă de voi, nu ignorați hobby-urile, stați de vorbă cu prietenii sau pur și simplu faceți o baie relaxantă sau citiți o carte bună. Odihna, distracția și liniștea sunt la fel de necesare ca munca.
- Căutați ceva care vă ajută să vă calmați, să vă deconectați de lumea exterioară și să vă reconectați cu voi înșivă. Poate fi vorba de meditație, exerciții de respirație, un sport sau un curs de dans.
- Învățați să aveți grijă în loc să vă faceți griji. Evitați ruminația mentală.
- Aveți grijă de obiceiurile zilnice. O alimentație sănătoasă este esențială pentru ca organismul sa obțină toți nutrienții necesari și să poată funcționa corespunzător la nivel fizic, cognitiv și emoțional. Fugiți de stilul de viață sedentar și încercați să vă mișcați mai mult. Aveți grijă de somn și odihniți-vă în fiecare zi atât cât trebuie. Din nou, nu este o opțiune, ci un angajament față de voi înșivă.
Dacă instrucțiunile de mai sus nu sunt suficiente sau dacă nu reușiți să le respectați, contactați un profesionist. Dacă nu faceți ajustări, stresul și epuizarea mentală se acumulează. Căutați ajutor pentru a învăța să gestionați timpul și gândurile într-un mod mai bun.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Folkman, S., Lazarus, R. S., Gruen, R. J., & DeLongis, A. (1986). Appraisal, coping, health status, and psychological symptoms. Journal of personality and social psychology, 50(3), 571.
- Martínez Pizarro, S. (2020). Síndrome del cuidador quemado. Revista clínica de medicina de familia, 13(1), 97-100.
- McEwen, B. S. (2008). Central effects of stress hormones in health and disease: Understanding the protective and damaging effects of stress and stress mediators. European journal of pharmacology, 583(2-3), 174-185.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.