Ce este adopția de embrioni și care sunt avantajele acesteia?
În adopția de embrioni, o femeie rămâne însărcinată prin transferul de embrioni. Deși mama care primește embrionul nu este mama genetică, aceasta va fi cea biologică.
Originea embrionilor este heterologă, adică sunt produsul unirii gameților care nu provin de la părinții adoptivi. Embrionii sunt donați de cupluri care au trecut prin tratamente de fertilizare in vitro sau sunt creați din spermă și ovule donate.
Aceasta este o opțiune pentru cuplurile cu probleme de fertilitate sau cu boli ereditare, pentru femeile singure cu tulburări ovulatorii sau pentru cuplurile homosexuale care doresc să conceapă.
Avantajele și complicațiile adopției de embrioni
Adopția de embrioni este mai puțin invazivă și durează mai puțin decât FIV. Are o rată mare de succes. Șansele de sarcină variază între 19,1% și 52,4%. Rata născuților vii variază de la 14% la 33%.
Adopția de embrioni le permite părinților adoptivi să experimenteze sarcina și nașterea.
În afară de cele spuse mai sus, este necesar să lămurim faptul că transferul de embrioni, adoptați sau nu, este o procedură care nu este scutită de riscuri. A fost asociată cu tulburări hipertensive în sarcină, naștere prematură, greutate mică la naștere sau macrosomie, printre alte complicații.
Embrionii transferați pot fi proaspeți sau congelați/decongelați (crioconservați). Există controverse cu privire la eficacitatea opțiunilor.
Rezultatele cercetărilor publicate de Hargreave și colab. în JAMA (Jurnalul Asociației Medicale Americane) sugerează o posibilă relație între transferul de embrioni congelați și cancerul infantil. Aceste rezultate nu sunt concludente.
Experiența familiilor
O altă perspectivă este cea a familiilor adoptive. Adopția de embrioni este una dintre cele mai complexe forme de reproducere asistată.
Unii autori folosesc termenul de adopție de embrioni pentru a se referi la situația în care donatorul îl alege pe adoptator, menținând contactul cu acesta și, uneori, și cu copilul născut. Acest procedeu este în contrast cu donația anonimă mediată de instituțiile sanitare.
În general, experiențele donatorilor și ale adoptatorilor sunt pozitive. Ambele părți sunt mulțumite. Uneori, părinții și copiii biologici, genetici și adoptivi locuiesc împreună, extinzând conceptul de familie. Cu toate acestea, este esențial ca donatorii să mențină o anumită distanță pentru a le permite copiilor să se dezvolte sănătos.
Este recomandat să existe un sprijin psihologic pentru înțelegerea și asimilarea procesului.
Adoptarea embrionilor ca soluție pentru crioconservare
Crioconservarea constă în depozitarea celulelor și țesuturilor umane la temperaturi scăzute, oprind toată activitatea biologică, însă fără a le deteriora sau distruge. Embrionii rămân viabili și au un potențialul de dezvoltare neschimbat. Progresele din ultima vreme permit supraviețuirea a până la 97% dintre embrioni.
Odată ce proiectul de reproducere al părinților lor a fost finalizat, un număr considerabil de embrioni rămâne în crioconservare fără o destinație clară. Una dintre posibilități este donarea în scopuri de reproducere.
În acest fel, după propria sarcină, donatorii îi pot ajuta și pe alții să își îndeplinească dorința de a fi părinți. În același timp, acordă o șansă acelui embrion.
Descoperiți: Poate fi îmbunătățită fertilitatea la bărbați?
O altă formă de maternitate
Problema adopției de embrioni este complexă. Efectele pe termen lung sunt încă necunoscute: biologice, emoționale, psihologice și sociale. Este esențial să aflați legislația locală. De asemenea, solicitați sfatul profesioniștilor corespunzători.
Poate cel mai important lucru este să reflectați profund în funcție de valorile, credințele, preferințele, dorințele și așteptările individuale. Odată ce o ființă umană este născută, veți avea o responsabilitate față de ea indiferent de originea sa. Este vorba despre construirea de legături dincolo de gene.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Cabezas M. R., Cayón-De Las Cuevas J. Deseados pero abandonados: el incierto destino de los embriones criopreservados. RBD. Revista de Bioética y Derecho 2021;139-157.
- Álvarez-Díaz JA. Embryo donation among Latin-Americans who have attended assisted reproduction techniques: a first empirical approach. JBRA Assist Reprod. 2021;25(1):81-89.
- Vuong LN, Ly TT, Nguyen NA, Nguyen LMT, Le XTH, Le TK et al. Development of children born from freeze-only versus fresh embryo transfer: follow-up of a randomized controlled trial. Fertil Steril. 2020;114(3):558-566.
- Yamal I. J. D., Castañeda J. C., Corredor F. G., León R. E. S., Pérez J. E. V., Lechuga, Y. P. et al. Programa de adopción embrionaria in útero: experiencia de 10 años. Medicina 2019;41(1):8-17.
- Hallich O. Embryo donation or embryo adoption? Conceptual and normative issues. Bioethics. 2019;33(6):653-660.
- Pereira N, Petrini AC, Hancock KL, Rosenwaks Z. Fresh or Frozen Embryo Transfer in In Vitro Fertilization: An Update. Clin Obstet Gynecol. 2019;62(2):293-299.
- Hargreave M, Jensen A, Hansen MK, Dehlendorff C, Winther JF, Schmiegelow K et al. Association Between Fertility Treatment and Cancer Risk in Children. JAMA. 2019;322(22):2203-2210.
- Frith L, Blyth E, Lui S. Family building using embryo adoption: relationships and contact arrangements between provider and recipient families-a mixed-methods study. Hum Reprod. 2017;32(5):1092-1099.
- Goedeke S, Daniels K, Thorpe M, Du Preez E. Building extended families through embryo donation: the experiences of donors and recipients. Hum Reprod. 2015;30(10):2340-50.