Ce este defectul septului atrioventricular?
 

Ce este defectul septului atrioventricular?

Inima este împărțită în patru cavități, separate prin septuri sau pereți. Defectele pereților provoacă boli cardiace congenitale.
Ce este defectul septului atrioventricular?
Mariel Mendoza

Scris și verificat de medicul Mariel Mendoza.

Ultima actualizare: 14 februarie, 2023

Defectul septului atrioventricular sau „canalul atrioventricular” este o boală cardiacă congenitală care rezultă dintr-un defect în formarea pernelor endocardice. Acestea au un rol important în crearea pereților care separă cavitățile cardiace, precum și în formarea valvelor atrioventriculare, însărcinate cu separarea atriilor de ventriculi.

Din cauza malformației acestor perne, se produce o unire a cavităților inimii. În consecință, are loc o supraîncărcare a cavităților cardiace și dezoxigenarea sângelui. Atât plămânii, cât și mușchiul inimii încep să aibă probleme.

Epidemiologia defectului de sept atrioventricular

Comunicarea atrioventriculară este o boală cardiacă congenitală rară (4% din bolile de inimă). Aproximativ 50% din cazuri apar la bebelușii cu sindrom Down.

Cauza defectului congenital este necunoscută în majoritatea cazurilor. Trisomia 21 (sau sindromul Down) este adesea asociată cu defecte cromozomiale. Diagnosticul se pune la scurt timp după naștere sau în timpul sarcinii.

Deși nu există o cauză specifică a comunicării atrioventriculare, există mai mulți factori de risc asociați:

  • Prezența cromozomopatiilor, precum sindromul Down
  • Rubeolă sau altă boală virală la mamă în timpul sarcinii
  • Diabet gestațional slab controlat
  • Consum de alcool, tutun sau substanțe narcotice în timpul sarcinii
  • Utilizarea anumitor medicamente în timpul sarcinii
  • Părinți cu antecedente de malformații cardiace congenitale

Comunicarea atrioventriculară poate fi parțială sau completă.

Copil afectat de defectul septului atrioventricular
Defectul septal atrioventricular este mai frecvent la copiii cu sindrom Down. Cu toate acestea, cauza sa exactă este necunoscută.

Cum afectează defectul septului atrioventricular inima?

Defectul de sept atrioventricular se caracterizează prin prezența unei probleme deasupra planului valvular și a unei singure valve atrioventriculare în loc de două orificii valvulare. Comunicarea ventriculară are loc sub valvele atrioventriculare.

Comunicarea poate fi parțială sau completă:

  • Comunicare atrioventriculară parțială. Există un defect de sept atrial și o valvă atrioventriculară unică (care nu se închide corect, deci există regurgitare a sângelui din ventricul în atriu). Pot exista două valve atrioventriculare, dar ambele cu probleme de închidere. Multe cazuri sunt asimptomatice sau au manifestări ușoare. Unele sunt depistate abia la vârsta adultă.
  • Comunicare atrioventriculară completă. Pe lângă cele de mai sus, există și un defect septal interventricular. Simptomele apar în primele zile sau luni de viață.

Prezența comunicării între cavități generează modificarea volumului sanguin. Prin urmare, apare o mărire sau dilatare a atriului și ventriculului drept. Acest lucru duce la amestecarea sângelui oxigenat cu cel dezoxigenat și scade concentrația de oxigen care ajunge în țesuturi. De asemenea, există un flux crescut către arterele pulmonare, ceea ce provoacă congestie și hipertensiune pulmonară.

Insuficiența cardiacă apare din cauza supraîncărcării și presiunii crescute în atriul stâng.

Simptomele defectului de sept atrioventricular

După cum am menționat, manifestările clinice ale acestei afecțiuni depind de tipul defectului. În ambele cazuri, simptomele sunt asociate cu cele prezente în hipertensiunea pulmonară și insuficiența cardiacă.

În cazul defectului septal atrioventricular complet, simptomele – care pot fi prezente încă de la naștere – sunt următoarele:

  • Respirație rapidă, superficială
  • Prezența respirației șuierătoare
  • Respirație dificilă
  • Creștere lentă în greutate
  • Oboseală
  • Piele palidă
  • Colorație albăstruie sau cenușie a buzelor și a pielii
  • Puls slab
  • Bătăi ale inimii rapide, lente sau neregulate
  • Umflarea membrelor inferioare

Simptomele defectului parțial pot să nu apară până la vârsta adultă. Acestea cuprind următoarele:

  • Bătăi neregulate ale inimii (aritmie)
  • Dificultăți de respirație în cazul activității fizice
  • Hipertensiune pulmonară
  • Insuficiență cardiacă
  • Defect de valvă cardiacă
  • Infecții respiratorii recurente
  • Oboseală
  • Inflamație la nivelul picioarelor sau abdomenului

Diagnosticul necesită o ecocardiografie

În timpul examinării fizice a nou-născutului sau a sugarului, poate apărea suspiciunea de defect septal atrioventricular. Suflul cardiac (zgomot anormal produs de fluxul sanguin) poate fi auzit la evaluarea cardiacă cu stetoscopul.

Cu toate acestea, nu toți copiii au murmur la naștere. În multe cazuri de defect complet, nu există semne în primele săptămâni după naștere. Este necesară o ecocardiografie.

Alte proceduri recomandate sunt următoarele:

  • Electrocardiogramă
  • Radiografie a pieptului
  • Cateterism cardiac

Toți copiii cu sindrom Down au nevoie de o ecocardiografie pentru a exclude defectele septului atrioventricular sau alte defecte cardiace. În timpul sarcinii, poate fi indicată o ecocardiografie fetală.

Bebeluș cu defectul septului atrioventricular
Prezența unui suflu cardiac duce la suspiciunea de comunicare atrioventriculară.

Tratamentul este chirurgical

În general, abordarea chirurgicală are loc între vârsta de 3 și 6 luni pentru a preveni dezvoltarea hipertensiunii pulmonare. În funcție de defect și de severitate, operația poate fi amânată până când copilul are vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani.

Inițial, se utilizează tratament medicamentos. Deși tratamentul simptomelor îmbunătățește prognosticul copiilor, abordarea definitivă trebuie să fie chirurgicală.

Găurile sunt închise cu ajutorul unor plasturi. În cazul valvelor cardiace, atunci când una dintre cele două nu se închide corect, aceasta este reparată sau înlocuită.

Defectul septului atrioventricular necesită monitorizare pe termen lung

Pacienții care au trecut printr-o intervenție chirurgicală pentru defectul septului atrioventricular – indiferent dacă sunt copii sau adulți – trebuie să fie monitorizați pentru a detecta posibilele complicații sau scurgeri de la valvele reparate sau înlocuite.

În orice caz, cu un tratament adecvat, majoritatea copiilor pot să crească și să aibă o viață lungă și sănătoasă.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Briggs LE, Kakarla J, Wessels A. The pathogenesis of atrial and atrioventricular septal defects with special emphasis on the role of the dorsal mesenchymal protrusion. Differentiation. 2012 Jul;84(1):117-30. doi: 10.1016/j.diff.2012.05.006. Epub 2012 Jun 17. PMID: 22709652; PMCID: PMC3389176.
  • Umapathi KK, Agasthi P. Atrioventricular Canal Defects. [Updated 2022 Oct 1]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557511/
  • Dakkak W, Oliver TI. Ventricular Septal Defect. [Updated 2022 May 10]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470330/
  • Gil J, González M. Comunicación interauricular. Comunicación interventricular. Canal aurículo-ventricular y ventana aorto-pulmonar. Cir Cardiov. 2014;21(2). Disponible en https://www.elsevier.es/es-revista-cirugia-cardiovascular-358-articulo-comunicacion-interauricular-comunicacion-interventricular-canal-S1134009614000527
  • Vázquez A, et al. Espectro anatómico entre el defecto de la tabicación atrioventricular completo y parcial. Evaluación con ecocardiografía bi y tridimensional. Arch Cardiol Mex 2008;78. Disponible en https://www.scielo.org.mx/pdf/acm/v78n1/v78n1a5.pdf
  • Rigby M. Atrioventricular Septal Defect: What Is in a Name? J Cardiovasc Dev Dis. 2021 Feb 15;8(2):19. doi: 10.3390/jcdd8020019. PMID: 33671890; PMCID: PMC7918985.
  • Chaubal NG, Chaubal J. Fetal echocardiography. Indian J Radiol Imaging. 2009 Feb;19(1):60-8. doi: 10.4103/0971-3026.44524. PMID: 19774143; PMCID: PMC2747399.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.