Ce este sarcina imaginară sau pseudocieza?
Ai auzit vreodată de pseudocieză, cunoscută și sub numele de sarcina imaginară sau fantomă? Este o tulburare psihologică care poate apărea la femeile între 20 și 40 de ani. Există însă și cazuri în afara acestui interval de vârstă.
În acest articol, îți vom spune totul despre sarcinile imaginare, de ce apar și cum poate fi abordată problema.
Ce este sarcina imaginară?
Pseudocieza este termenul medical pentru o sarcină falsă. Cu alte cuvinte, femeia crede că este însărcinată, dar nu este adevărat. Așadar, ce sunt mai exact sarcinile fantomă?
Această tulburare nu este doar un gând sau un sentiment, ci mai degrabă senzația că ești însărcinată. De fapt, acest lucru este evident nu doar emoțional, ci și fizic. Corpul reacționează ca și cum ar exista într-adevăr un făt.
Te-ar putea interesa:
Cauzele sarcinii imaginare
Stimularea sistemului neuroendocrin de către factori psihologici este ceea ce mulți cred că determină apariția sarcinilor fantomă. De exemplu, factorii declanșatori includ:
- Un sentiment de singurătate și dorința de a fi mamă
- Depresie acută
- Stimă de sine scăzută
- Credința că, fără un copil, soțul sau partenerul va pleca
- Presiunea socială pentru a rămâne însărcinată
- Frică extremă de a rămâne însărcinată
- Situații de abuz sexual în copilărie sau adolescență
- Stres emoțional
- Infertilitate
- Mai multe avorturi spontane sau moartea unui copil
- Apropierea menopauzei și dorința de a avea copii
Simptomele și diagnosticul sarcinii imaginare
Sarcinile fantomă nu sunt foarte frecvente. De fapt, 1 din 22.000 de sarcini are cauze psihologice. Iată care sunt simptomele acestei tulburări:
- Dezechilibru hormonal: nivelul hormonilor LH și FSH scade. Drept urmare, femeia nu ovulează, iar ciclul menstrual intră în repaus.
- Apariția oboselii
- Senzații de greață și chiar vărsături din cauza creșterii prolactinei și progesteronului
- Mărirea și sensibilitatea sânilor
- Creșterea în volum a abdomenului
- Senzația că un făt se mișcă în stomac
- Producția de lapte
- Contracții: dacă această tulburare nu este tratată, sarcina, deși este falsă, își va continua cursul cu creșterea burții, apariția „loviturilor” de la copil și chiar durerile din travaliu.
După cum poți vedea, mintea influențează corpul creând un răspuns organic. De asemenea, hormonii suferă modificări, iar simptomele sunt similare cu o sarcină în curs de desfășurare. Din acest motiv, pentru a se stabili un diagnostic, sunt necesare următoarele:
- Examen pelvian.
- Test de laborator: Un test de urină sau sânge va arăta nivelul hormonului BhCG. Dacă acest test este negativ, există o sarcină fantomă.
- Ecografie: Dacă nu există un făt în uter, diagnosticul este clar. Prin urmare, femeia suferă de o tulburare psihologică care trebuie tratată cât mai curând posibil.
Dacă femeia produce lapte, trebuie exclusă prezența unui prolactinom. Aceasta este o tumoare a glandei pituitare care poate stimula prolactina, hormonul responsabil de producerea laptelui.
Citește și:
Sarcina imaginară: tratament
Medicul îți va spune care este cel mai bun tratament în funcție de starea ta fizică și emoțională. În general, cel mai bine este să obții o consultație psihologică, deoarece afecțiunea are această origine.
Mintea femeii afectate a căutat o scăpare . Prin urmare, tratamentul psihologic este necesar pentru a-i trata simptomele fizice.
Pseudocieza este o tulburare psihologică care le poate face pe femei să simtă rușine. Dacă acesta este cazul tău, trebuie să înțelegi că nu ai nicio vină. Ai încredere în medicul și în familia ta pentru a trece prin acest proces.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- American Pregnancy Association staff. (n.d.). Pseudocyesis: What’s a False Pregnancy or Phantom Pregnancy? American Pregnancy Association. http://americanpregnancy.org/getting-pregnant/pseudocyesis-false-pregnancy/
- Márquez, A. C. Pseudociesis: un caso de interés Dra. Ana Cecilia Márquez. http://vitae.ucv.ve/pdfs/VITAE_3602.pdf
- Ibekwe, P. C., & Achor, J. U. (2008). Psychosocial and cultural aspects of pseudocyesis. Indian journal of psychiatry, 50(2), 112. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2738334/
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.