Ce este și care sunt simptomele claustrofobiei?
Preferați să urcați 6 etaje în loc să luați liftul. Evitați să folosiți autobuzul sau metroul. Acestea pot fi unele dintre comportamentele persoanelor care au claustrofobie. Ce este și care sunt simptomele claustrofobiei?
Ce este claustrofobia?
Ca toate fobiile, claustrofobia este o frică excesivă și irațională care este declanșată de prezența sau anticiparea obiectului sau stimulului fobic. În acest caz specific, este vorba despre o fobie situațională și frica de a fi sau de a sta într-un loc închis.
Deși considerăm că claustrofobia este limitată la spații închise și compacte, precum un lift sau un pat de bronzat, ea poate lua diferite forme și se poate exprima în diferite situații. Persoana care are fobia poate asocia situația menționată cu stimulul ce îi produce frică. De exemplu, poate fi vorba de un tunel, un avion sau chiar un dressing.
Una dintre cele mai mari dificultăți pentru cei care suferă de fobie este evitarea. Încep să evite anumite situații, direct sau indirect legate de teama care le afectează viața de zi cu zi.
Frica persoanei poate fi legată de o vătămare fizică sau de a nu se face de râs în fața altora. După cum afirmă Badós López (2005), claustrofobia poate fi parte a imaginii agorafobe.
Citiți mai mult: Cauzele claustrofobiei: de ce apare?
Simptomele claustrofobiei
Unele dintre simptomele claustrofobiei sunt următoarele:
- Transpiraţie
- Nervozitate și anxietate
- Respirație dificilă
- Tahicardie sau bătăi rapide ale inimii
- Creșterea presiunii sanguine
- Amețeli și dureri de cap
Este important de luat în considerare faptul că fobiile sunt asociate adesea cu alte tipuri de tulburări, cum ar fi anxietatea, depresia și atacurile de panică.
Cum puteți face față claustrofobiei?
Există diferite tehnici și exerciții care sunt aplicate pentru a aborda fobiile. Terapia cognitiv-comportamentală are mare succes.
Câteva tehnici recomandate sunt următoarele:
- Relaxare: învață persoana să respire și să se calmeze pentru a elimina anxietatea. Pot fi sugerate și exerciții de tip numărătoare inversă pentru a distrage atenția pacientului de la situația incomodă. Unii pacienți scriu fraze calmante pentru a se relaxa.
- Psihoeducația: este o parte esențială a oricărui tratament, deoarece pacientului i se explică de ce anume suferă. Scopul este ca oamenii să poată anticipa și detecta anxietatea, astfel încât să intervină la timp.
- Modelarea participativă: această practică îi arată persoanei ce comportament trebuie să aibă, printr-un ghid pas cu pas.
- Expunerea directă: acesta este unul dintre ultimii pași în abordarea graduală pentru tratarea claustrofobiei. Este considerată una dintre cele mai eficiente tehnici. Se lucrează la o ierarhie a fricilor, în așa fel încât să se obțină acceptarea pacientului. Se poate face în compania terapeutului responsabil. Ulterior, pacientul reușește să interiorizeze recomandările și să le aplice singur. Prima reacție este fuga, dar este important ca bolnavul să aplice exercițiile pentru ca anxietatea să se diminueze.
Citiți mai mult: Gelotofobia: teama de a fi batjocorit. Cum să o depășești?
Abordarea anxietății este un proces complex
Fobiile pot prezenta diferite grade de progres și complexitate. Cei care au fobie de șerpi, cu excepția cazului în care locuiesc în mediul rural, nu vor avea dificultăți sau impedimente majore în viața de zi cu zi.
Cei care au o fobie de sânge vor avea parte de mai multe complicații. Deci, este important să acordăm acestei situații locul pe care îl merită. Cu cât intervenim mai devreme, cu atât prognosticul este mai bun.
Este vorba despre a învăța să înfruntăm și să gestionăm anxietatea. A învăța să folosim anxietatea ca aliat este un prim pas înainte în tratarea claustrofobiei.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Gil Pérez, Patricia, Abeledo Alfonso, Ahyní, & García Martín, María del Carmen. (2017). Uso de la relajación-visualización en la claustrofobia previa al tratamiento irradiante. Medicentro Electrónica, 21(2), 165-168. Recuperado en 18 de enero de 2022, de http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1029-30432017000200014&lng=es&tlng=es.
- Bonet, J. I. C. (2001). Tratamientos psicológicos eficaces para las fobias específicas. Psicothema, 447-452.
- Bados, A. (2005). Fobias específicas. Manual de terapia de conducta, 1,169-218.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.