Ce este și care sunt utilizările maltodextrinei?
Scris și verificat de nutriționistul Saúl Sánchez Arias
Maltodextrina este un carbohidrat care se găsește frecvent în suplimentele sportive și în produsele procesate. Aparține grupului de zaharuri cu indice glicemic ridicat. Uneori, poate avea o funcție de îngroșare. Ce este mai exact și care sunt utilizările maltodextrinei?
Maltodextrina este un ingredient comun în produsele alimentare industriale. Din acest motiv, trebuie să știi cum îți poate afecta corpul și dacă aportul acesteia este sigur pentru sănătate. În acest articol, vei descoperi maltodextrina și utilizările sale, astfel încât să știi totul despre ea data viitoare când vei citi acest cuvânt pe o etichetă alimentară.
Utilizările maltodextrinei
Utilizările maltodextrinei sunt diverse, în funcție de produsul în care aceasta este adăugată. În alimentele ultraprelucrate, funcționează ca agent de îngroșare. Acest ingredient îmbunătățește caracteristicile organoleptice ale multor alimente.
Acest zahăr se găsește și în băuturile sportive pentru a întârzia apariția oboselii. Potrivit cercetărilor publicate în Journal of Strength and Conditioning Research, consumul de maltodextrină în timpul antrenamentului fizic stimulează resinteza glicogenului.
Menținerea nivelului adecvat de glicogen reduce oboseala și îmbunătățește performanța. Glicogenul este un tip de glucoză de rezervă, pe care ficatul îl poate folosi atunci când trebuie să crească producția de energie.
Cum se obține maltodextrina?
În general, maltodextrina este o pulbere albă solubilă. Se poate obține din diverse alimente. Unele dintre ele sunt orezul, porumbul și grâul.
Pentru a obține acest ingredient, alimentele pe care le-am menționat trebuie să fie supuse unui proces industrial care le modifică proprietățile nutriționale. Amidonul este încălzit la temperaturi ridicate. Apoi, producătorii adaugă enzime care îi accelerează descompunerea. În cele din urmă, are loc un proces de hidroliză care creează maltodextrina.
Produsul final are un aport energetic de 4 kilocalorii pe gram, la fel ca orice alt carbohidrat. Însă ceea ce diferențiază zaharurile este indicele lor glicemic (IG). Acesta este capacitatea unui aliment de a crește nivelul glicemiei.
În acest sens, maltodextrina are un IG mai mare decât zahărul de masă. Așadar, consumul acesteia pune mult stres pe pancreas. Utilizarea continuă va duce la epuizarea organelor și la probleme legate de insulină.
Maltodextrina este sigură pentru sănătate?
Deși Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) consideră faptul că maltodextrina este sigură, adevărul este că efectul său la persoanele sedentare este controversat. Suficiente dovezi științifice afirmă faptul că un aport excesiv de carbohidrați crește riscul de a dezvolta tulburări metabolice.
În plus, cercetările publicate în revista Nutrients au legat aportul de maltodextrină și alți aditivi alimentari de modificări ale microbiotei intestinale. Acest proces susține inflamația sistemică a corpului și creșterea incidenței bolilor complexe și cronice.
Dar cazul sportivilor este diferit. Experții le recomandă sportivilor să consume carbohidrați în mod regulat pentru a asigura reaprovizionarea cu nutrienți pe care îi pierd în timpul antrenamentelor. Această practică reduce incidența leziunilor musculare.
Unul dintre obiectivele nutriției sportive este reaprovizionarea depozitelor de glicogen. Potrivit unui studiu publicat în revista Nutrients, sportivii trebuie să consume carbohidrați pentru a reuși acest lucru.
Citește mai mult:
Contraindicații ale maltodextrinei
Persoanele cu diabet zaharat sau probleme metabolice ar trebui să evite ingerarea de zaharuri cu indici glicemici mari. În caz contrar, sănătatea lor va fi afectată. Potrivit experților, pacienții cu aceste afecțiuni răspund mai bine la dietele cu conținut scăzut de carbohidrați decât la consumul acestui tip de macronutrienți într-un mod controlat.
De asemenea, experții afirmă faptul că persoanele care suferă de disbioză intestinală nu ar trebui să consume aditivi, cum ar fi maltodextrina, în mod regulat. Aditivii sunt capabili să modifice microbiota și să promoveze înmulțirea excesivă a bacteriilor în intestinul subțire.
Substituții maltodextrinei
Industria alimentară folosește adesea înlocuitori de maltodextrină pentru a garanta caracteristici organoleptice adecvate ale alimentelor. Cele mai frecvente sunt zahărul, mierea și melasa. Acești înlocuitori nu sunt mai sănătoși decât maltodextrina în sine. De fapt, experții descurajează consumul obișnuit de zaharuri cu indice glicemic ridicat.
Cel mai bun și mai practic lucru este să-ți reglezi și să-ți reduci aportul de carbohidrați cu scopul de a-ți îmbunătăți sănătatea. Aceasta este cea mai bună abordare pentru persoanele sedentare.
Lucrurile sunt diferite la sportivi, deoarece zaharurile pot fi principalul substrat pentru a produce energie. Însă și ei trebuie să își controleze aportul pentru a nu experimenta efecte dăunătoare.
Îți recomandăm:
Utilizările maltodextrinei: este un aditiv alimentar obișnuit
După cum ai văzut în acest articol, maltodextrina îndeplinește numeroase funcții în industria alimentară. Cu toate acestea, nu aduce beneficii sănătății. De fapt, o poate afecta în mod negativ.
Este posibil să nu fie nevoie să restricționezi complet consumul acesteia. Dar trebuie să cunoști produsele care conțin acest ingredient, astfel încât să nu le consumi în mod regulat. Pentru a detecta prezența maltodextrinei, trebuie să citești etichetele alimentelor.
Dacă faci sport, poți consuma ocazional acest carbohidrat, mai ales dacă este adăugat în băuturile sportive. Dacă ai îndoieli, consultă un nutriționist.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Wilson PB., Does carbohydrate intake during endurance running improve performance? A critical review. J Strength Cond Res, 2016. 30: 3539-3559.
- Lee YJ., Song S., Song Y., High carbohydrate diets and food patterns and their associations with metabolic disease in the korean population. Yonsei Med J, 2018. 59 (7): 834-842.
- Alghannam AF., Gonzalez JT., Betts JA., Restoration of muscle glycogen and functional capacity role of post exercise carbohydrate and protein co ingestion. Nutrients, 2018.
- Laudisi F., Stolfi C., Monteleone G., Impact of food additives on gut homeostasis. Nutrients, 2019.
- Westman EC., Tondt J., Maguire E., Yancy WS., Implementing a low carbohydrate, ketogenic diet to manage type 2 diabetes mellitus. Expert Rev Endocrinol Metab, 2018. 13 (5): 263-272.
- Ortega, Ana Baquero. ALIMENTOS ULTRAPROCESADOS Y SU IMPACTO EN LA DIETA ACTUAL. Diss. UNIVERSIDAD COMPLUTENSE DE MADRID, 2018.
- Urdampilleta, A., et al. “Protocolo de hidratación antes, durante y después de la actividad físico-deportiva.” Motricidad. European Journal of Human Movement 31 (2013): 57-76.
- Soca, Pedro Enrique Miguel. “El síndrome metabólico: un alto riesgo para individuos sedentarios.” Revista Cubana de Información en Ciencias de la Salud (ACIMED) 20.2 (2009): 1-8.
- Martinez-Sanz, J. M., and A. Urdampilleta. “Necesidades nutricionales y planificación dietética en deportes de fuerza.” Motricidad. European Journal of Human Movement 29 (2012): 95-114.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.