Ce este sindromul Rebecca sau gelozia față de fostul partener?
Sindromul Rebecca înseamnă că o persoană experimentează gelozie față de foștii parteneri ai partenerului său actual. Este o problemă din ce în ce mai frecventă, potrivit psihologilor. Cauzele sunt diverse, de la stima de sine scăzută, până la nevoia de a te compara cu ceilalți. Uneori, chiar partenerul este cauza acestei probleme.
De ce se numește sindromul Rebecca?
Numele acestui sindrom este inspirat de filmul lui Alfred Hitchcock numit Rebecca, lansat în anul 1940. Filmul s-a bazat pe romanul Rebecca, scris de Daphne du Maurier.
Acest lungmetraj spune povestea unei tinere escorte care trăiește o aventură cu un văduv milionar, ajungând să se căsătorească. Din păcate pentru noua soție, menajera și restul servitorilor casei (un conac impunator numit Manderley) îi sunt ostili încă de la început.
Tânăra este comparată tot timpul cu fosta soție. Aceasta era glorificată și admirată de toată lumea. Încetul cu încetul, protagonista începe să simtă că este detronată de imaginea perfectă a defunctei.
Din acest motiv, începe să dezvolte o gelozie nefondată, deși descoperă că relația soțului ei cu fosta soție era nefericită și agitată.
Descoperiți: 5 fraze care servesc la oprirea certurilor în cuplu
Cum se manifestă sindromul Rebecca?
Peter Van Sommers, în lucrarea intitulată Jealousy: knowing, understanding, presuming it, susține că acest tip de gelozie este „retrospectiv”. Persoana afectată poate deveni geloasă chiar și pe un fost partener decedat.
Scriitorul bulgar Elias Canetti a afirmat:
„Gelozia ar trebui clasificată în funcție de obiectul urii: rivalii care au fost, care sunt sau care vor fi.”
—Elias Canetti—
Persoana afectată de sindromul Rebecca își imaginează situații fericite pe care partenerul le-a trăit împreună cu fostul/fosta. De asemenea, presupune că fostul partener este sau a fost mai inteligent, mai atractiv, etc. Mai exact, îi atribuie însușiri exagerate.
Acest lucru îl face pe cel care suferă de gelozie să se comporte greșit față de celălalt. Această situație afectează foarte mult viața de cuplu și generează conflicte sau distruge complet relația.
Daca fostul partener este încă în viață, partenerul gelos poate adopta comportamente persecutorii. Aceste comportamente includ verificarea rețelelor sociale, influențarea interacțiunilor partenerului pentru a-l controla, etc. Situația se agravează și mai mult dacă fostul/fosta încă face parte din viața partenerului.
Cauzele geloziei față de fostul partener
După cum subliniază un studiu al cercetătorilor Scheinkman și Werneck, „gelozia este o experiență relațională complexă și o frică viscerală de pierdere”.
Acest mod de a simți include gânduri și sentimente care generează acțiuni și reacții care uneori par de neînțeles. Situațiile care cresc posibilitatea ca acest sindrom să apară sunt următoarele:
- Stima de sine scăzută
- Partenerul sau mediul care amintește constant de partenerul anterior
- Comparații directe între fostul și actualul partener
- Asemănări fizice sau de personalitate între fostul și actualul partener
- Văduvie recentă, nedepășirea stadiului de doliu și sentimente și amintiri încă vii
Există vreun tratament pentru sindromul Rebecca?
Îmbunătățirea situației în care predomină fricile iraționale necesită adesea o intervenție, potrivit dr. Cuesta de la UNED. În unele cazuri, poate fi necesar ca partenerul persoanei care suferă de acest sindrom să primească și el sprijin psihologic. Câteva sugestii care pot ajuta sunt următoarele:
- Îmbunătățiți comunicarea în cuplu.
- Exprimați-vă nemulțumirile și amintiți-vă de ce sunteți împreună.
- Evitați să faceți mențiuni exagerate despre calitățile partenerului anterior sau să verbalizați prea multe detalii.
- Analizați convingerile pe care le are persoana care suferă de gelozie.
- Îmbunătățiți stima de sine a persoanei care suferă de acest sindrom.
- Renunțați la control.
Cu sprijinul unui psiholog, gelozia poate fi lăsată în urmă. Vă puteți bucura de relația de cuplu, gândindu-vă doar la aici și acum!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Costa, Nazaré, & Barros, Romariz da Silva. (2008). Celos: un ejercicio de interpretación desde la perspectiva del análisis de la conducta. Diversitas, 4(1), 139-147. http://pepsic.bvsalud.org/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1794-99982008000100012&lng=pt&tlng=es.
- Cuesta Bayón, M. T., (2006). INTERVENCIÓN COGNITIVA EN UN CASO DE CELOTIPIA. Acción Psicológica, 4(1), 71-82. https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=344030757007
- Maurier du, Daphne. (2014). Rebeca. España: Penguin Random House Grupo Editorial España. https://www.google.es/books/edition/Rebeca/naKpAwAAQBAJ?hl=es&gbpv=0
- Scheinkman, Michelle., Weneck, Denise. (2010). Desactivar los Celos en las Relaciones de Pareja: Un Enfoque de Múltiples Dimensiones. https://www.academia.edu/14305369/PROCESS_Desactivar_los_Celos_en_las_Relaciones_de_Pareja_Un_Enfoque_de_Mu_ltiples_Dimensiones
- Van Sommers, P. (1989). Los celos: Conocerlos, comprenderlos, asumirlos. Su influencia en las relaciones amorosas. Grupo Planeta (GBS). https://books.google.com.cu/books?id=7JylEUk-ABgC&hl=es&source=gbs_navlinks_s
- Vinuales, M. F. S. (2018). ¿Qué son los celos retrospectivos? 9 consejos para superarlos. Eres Mamá. Consultado el 13 de junio de 2023. https://eresmama.com/los-celos-retrospectivos-consejos/