Cele mai frecvente 10 cauze ale gastritei: știi să previi boala?
Multe cauze ale gastritei sunt legate de un stil de viață nesănătos și de obiceiuri nocive. Gastrita este o patologie care apare atunci când pereții stomacului se inflamează. Provoacă dureri abdominale și o serie de disconforturi. Prin urmare, este o problemă care trebuie întotdeauna controlată și tratată pentru a evita deteriorarea semnificativă a calității vieții.
În continuare, vom vorbi despre unele simptome și cauze ale gastritei. Continuați să citiți pentru a descoperi mai multe despre acest subiect!
Simptome ale gastritei
Deși manifestările gastritei pot varia de la o persoană la alta, există simptome generale care apar în aproape toate cazurile. Potrivit OMS, aceste simptome pot include:
- Dureri de stomac
- Râgâit
- Greaţă
- Vărsături
- Arsuri la stomac
Simptomele gastritei coincid cu cele ale altor boli. Prin urmare, este important să consultați un medic pentru a primi un diagnostic corect și un tratament adecvat.
Citiți mai mult: 4 obiceiuri pe care să le eviți dacă ai gastrită cronică
Cele mai frecvente 10 cauze ale gastritei
1. Produse lactate
Consumul de lapte și derivate lactate a fost legat de gastrită, deoarece mulți oameni au intoleranță la aceste alimente. Astfel de produse pot fi iritante pentru stomac și sunt adesea dificil de digerat. Din acest motiv, se recomandă reducerea sau evitarea consumului de produse lactate și alegerea unor alternative vegetale.
Nu s-au găsit dovezi științifice care să ateste că aportul de produse lactate favorizează apariția gastritei. Există însă suficiente dovezi ce arată că intoleranța la lactoză agravează simptomele gastritei, așa cum indică un articol publicat în revista Acta Pediátrica de México.
2. Dietă bogată în grăsimi și săracă în fibre
Persoanele care consumă alimente bogate în grăsimi, precum prăjiturile, carnea roșie sau mâncarea semipreparată, printre altele, tind să dezvolte gastrită mai ușor decât cele care nu consumă aceste alimente.
Alimentele grase sunt „grele” pentru stomac și ar putea provoca iritații cronice. De asemenea, majoritatea acestor alimente nu au fibre, o componentă esențială pentru o digestie corectă. Aceste date sunt coroborate într-un document academic emis de Universidad Católica de Santiago de Guayaquil.
3. Exces de cofeină
Cofeina este un stimulent care, în doze mici, cauzează rareori leziuni organismului. Cu toate acestea, atunci când beți prea multă cafea, ceai sau orice conține multă cofeină, este mai probabil ca stomacul să se irite și să apară gastrita.
Un articol publicat în revista MediSan confirmă faptul că această substanță crește riscul de a suferi de gastrită.
4. Bacteria Helicobacter pylori
Această bacterie este una dintre cele mai cunoscute. Se estimează că între 80 și 90% din populația lumii are această bacterie în corp. Helicobacter pylori afectează sistemul digestiv în multe feluri.
În plus, se estimează că este una dintre principalele cauze ale gastritei și ale infecțiilor urinare, așa cum afirmă un articol din Jurnalul cubanez de medicină generală și integrală.
5. Utilizarea medicamentelor
Medicamentele au o varietate de efecte secundare, mai ales atunci când sunt luate frecvent. Unele medicamente, cum ar fi aspirina și anumite tipuri de antiinflamatoare, ar putea provoca iritații celor care au sensibilitate la stomac. Acest lucru este consemnat într-un articol publicat de Elsevier.
6. Alcool și tutun
Atât alcoolul, cât și tutunul au efecte negative asupra organismului. Potrivit experților, acestea sunt cu adevărat iritante pentru stomac și este indicat să le evitați cu orice preț, mai ales dacă aveți sau sunteți suspectați că suferiți de gastrită. Acest lucru este menționat într-un studiu publicat de revista MediSan.
7. Intoleranță la anumite alimente
Ca și în cazul produselor lactate, există și alte alimente care provoacă intoleranță. De exemplu, alimentele picante, glutenul și zaharurile pot provoca iritații gastrice.
Recomandăm: Dieta potrivită pentru gastrită
8. Reflux biliar
Refluxul de bilă în stomac sau refluxul biliar este o altă cauză a gastritei. Conform Bibliotecii de Medicină din SUA, bila este un lichid gros, secretat de ficat și depozitat în vezica biliară, care ajută digestia. Acest lucru este confirmat de un articol publicat de Centrul Național pentru Cercetări Științifice.
9. Boli autoimune
În foarte puține cazuri, gastrita apare din cauza unei tulburări autoimune care determină sistemul imunitar să atace stomacul. „Gastrita autoimună este frecventă la persoanele care au deja un alt tip de afecțiune autoimună. Așa este cazul diabetului de tip 1 sau al tiroiditei Hashimoto”, spune dr. Patch Adams. Acest lucru este confirmat și de un articol din Jurnalul cubanez de medicină.
10. Stres
Gastrita acută ar putea fi cauzată și de traume cauzate de acțiuni precum intervențiile chirurgicale majore, arsurile, infecțiile severe și chiar tensiunea acumulată după momente de mare stres. Acest lucru este confirmat de un articol publicat de revista Columbia Médica.
Nu uitați…
Este important să cunoașteți principalele simptome și cauze ale gastritei. Dar, mai presus de toate, este recomandat să mergeți la un specialist și să combinați prescripția acestuia cu obiceiuri de viață sănătoase.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Biblioteca Nacional de Medicina de los EE. UU. Perforación gastrointestinal, 2018. [Internet]. (Consultado el 15/11/2018). Disponible en: https://medlineplus.gov/spanish/ency/article/000235.htm
- Augustin Grisolle, Gaspar y Roig. Tratado elemental y práctico de patología interna, Volumen 2. Universidad Complutense de Madrid, 2008.
- Morton A. Meyers, MD, FACR, FACG. Radiologia dinamica del abdomen: anatomia normal y patologica. Springer Science & Business Media, 2000.
- Ocampo del Prado, L. C. (2019). Dolor abdominal crónico recurrente en niños.
- Villegas, J. A. C., Muñoz, F. D. P., Esparza, V. A. A., & Oyague, S. R. Z. (2019). Desórdenes alimenticios y su incidencia en la gastritis en adultos de 40 a 60 años. RECIMUNDO, 3(2), 801-818.
- Rodríguez Ramos, J. F., Boffill Corrales, A. M., Rodríguez Soria, L. A., Losada Guerra, J. L., & Socías Barrientos, Z. (2019). Factores de riesgo asociados a la gastritis aguda o crónica en adultos de un hospital ecuatoriano. MediSan, 23(3), 424-434.
- Alderete, A. D., Molina, A. O., Pérez, Y. R., & Cabezas, F. E. A. (2019). Caracterización clínico-epidemiológica, endoscópica y microbiológica de pacientes con síntomas digestivos según su status de Helicobacter pylori. Revista Cubana de Medicina General Integral, 35(2).
- Llop, R., & Rodríguez, D. (2020). Control y seguimiento en atención primaria de pacientes en tratamiento con fármacos biológicos. FMC-Formación Médica Continuada en Atención Primaria, 27(1), 22-27.
- Travieso, J. C. F. (2014). Incidencia actual de la gastritis: una breve revisión. Revista CENIC. Ciencias Biológicas, 45(1), 10-17.
- Kokuina, E., Argüelles, A., Casas, N., Pérez, D., Infante, A., Velbes, P., & Pérez, R. (2006). Autoanticuerpos diagnósticos en enfermedades autoinmunes sistémicas y específicas de órgano. Revista Cubana de Medicina, 45(2), 0-0.
- Montaño, J. I., Dossman, X., Herrera, J. A., Bromet, A., & Moreno, C. H. (2006). Helicobacter pylori y estrés psicosocial en pacientes con gastritis crónica. Colombia Médica, 37(2), 39-44.