Conservanții din alimente: mituri și adevăruri
Scris și verificat de pedagogul în educație fizică și nutriționistul Elisa Morales Lupayante
Cât de periculoși sunt conservanții din alimente? Conservanții prelungesc perioada de valabilitate a alimentelor, cosmeticelor și produselor farmaceutice, prevenind deteriorarea. Majoritatea alimentelor pe care le consumăm zilnic sunt tratate cu cantități mari de conservanți și aditivi, printre alte substanțe.
Aceasta este o modalitate de a face ca alimentele să rămână în stare bună pentru mai mult timp și să arate mai apetisante. Deși acest lucru poate fi un motiv de îngrijorare, nu trebuie să încetăm să mâncăm aceste alimente doar pentru că „nu sunt complet naturale”. Totuși, trebuie să cunoaștem efectele conservanților asupra sănătății și dozele sigure pentru consum.
Ce știm despre conservanții din alimente și efectele lor?
Pe termen lung, efectele conservanților pot fi dăunătoare sănătății. De fapt, cercetările spun că unii conservanți sunt dăunători pentru organismul uman. Aceștia sunt clasificați drept agenți cancerigeni (care cauzează cancer).
Cu toate acestea, mai sunt încă multe studii de realizat în acest sens, deși există deja dovezi care confirmă că ingredientele artificiale folosite în alimentație pot fi dăunătoare sănătății.
De fapt, mulți dintre aditivii și coloranții din multe produse alimentare pot provoca tulburări respiratorii sau pot agrava simptomele acestora.
La pacienții cu astm bronșic, elemente precum benzoatul de sodiu sau aspartamul pot provoca atacuri severe și pot declanșa reacții alergice.
Citiți mai mult: Ce tipuri de aditivi alimentari există?
Potrivit unui studiu realizat de InChem privind carcinogeneza, conservanții și aditivii se transformă în substanțe toxice atunci când sunt digerați, deoarece nitriții și nitrații, atunci când sunt combinați cu sucuri și enzime din stomac, se pot transforma în agenți cauzatori de cancer.
După cum arată cercetările publicate în World Journal of Gastroenterology, un aport mare de nitriți și nitrozamină crește riscul de cancer de stomac. În plus, aceste substanțe sunt asociate și cu riscuri crescute de cancer colorectal, de sân și de vezică urinară.
Cu toate acestea, trebuie avut în vedere că, în prezent, concentrația acestor substanțe este relativ scăzută și sigură. Totuși, recomandarea generală este de a evita consumul de carne procesată și alte alimente pline de aditivi.
Pentru a minimiza riscul de a dezvolta probleme de sănătate din cauza aditivilor alimentari și conservanților, se recomandă să evitați alimentele care conțin aditivi și conservanți.
Înainte de a cumpăra conserve, trebuie verificate ingredientele acestora. Cel mai bine este să cumpărați doar alimente naturale, care să nu conțină aditivi sau conservanți artificiali.
Citiți și: Alergiile la aditivii alimentari: pericole
Ce efecte au conservanții asupra copiilor?
Unele medicamente, alimente sau orice altă substanță pot avea efecte foarte diferite asupra copiilor. De exemplu, conservanții pot provoca o înrăutățire a tulburării de deficit de atenție, precum și hiperactivitate.
Mulți copii suferă de probleme de învățare sau de comportament, care pot fi legate de conservanți, ce provoacă deficiențe în dezvoltare.
În multe case, fie din lipsă de timp, fie din orice alt motiv, este mult mai ușor pentru adulți să le permită copiilor să mănânce fast-food. Aceste alimente procesate atât de dăunătoare pentru sănătate sunt hamburgeri, pizza, hot-dog, cartofi prăjiți… atât din cauza conservanților pe care îi conțin, cât și din cauza grăsimilor și caloriilor pe care le oferă.
Aceste obiceiuri alimentare proaste sunt cauza înmulțirii bolilor. Unele dintre acestea sunt diabetul și obezitatea.
Este foarte important să fim conștienți de importanța îngrijirii dietei. Lăsați deoparte toate alimentele care pot dăuna organismului pentru a avea o viață mai sănătoasă.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Pongsavee, M. (2015). Effect of sodium benzoate preservative on micronucleus induction, chromosome break, and Ala40Thr superoxide dismutase gene mutation in lymphocytes. BioMed Research International. https://doi.org/10.1155/2015/103512
- Bryan, N. S., Alexander, D. D., Coughlin, J. R., Milkowski, A. L., & Boffetta, P. (2012). Ingested nitrate and nitrite and stomach cancer risk: An updated review. Food and Chemical Toxicology. https://doi.org/10.1016/j.fct.2012.07.062
- Aggett, P. J. (2018). Food Additives. In Issues in Toxicology. https://doi.org/10.1039/9781782622222-00577
- Martyn, D. M., McNulty, B. A., Nugent, A. P., & Gibney, M. J. (2013). Food additives and preschool children. Proceedings of the Nutrition Society. https://doi.org/10.1017/S0029665112002935
- Schnoll, R., Burshteyn, D., & Cea-Aravena, J. (2003). Nutrition in the treatment of attention-deficit hyperactivity disorder: A neglected but important aspect. Applied Psychophysiology Biofeedback. https://doi.org/10.1023/A:1022321017467
- Amchova, P., Kotolova, H., & Ruda-Kucerova, J. (2015). Health safety issues of synthetic food colorants. Regulatory Toxicology and Pharmacology. https://doi.org/10.1016/j.yrtph.2015.09.026
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.