Controverse privind uleiul de cocos: ce ar trebui să știți
 

Controverse privind uleiul de cocos: ce ar trebui să știți

Întotdeauna am văzut uleiul de cocos ca pe un superaliment, dar cât de sănătos este cu adevărat?
Controverse privind uleiul de cocos: ce ar trebui să știți

Ultima actualizare: 28 iulie, 2022

Uleiul de cocos este unul dintre derivații alimentari ale căror avantaje sau dezavantaje au fost exploatate de-a lungul istoriei în scop comercial. Acest ulei este un amestec de trigliceride, cu o predominanță a unor acizi grași cu calități nutritive și medicinale. De ce există controverse privind uleiul de cocos?

Se cunosc două tipuri de ulei de cocos, rafinat și virgin, care conțin acizi grași cu lanț mediu. Proprietățile uleiului de cocos sunt controversate, poate din cauza efectului său indirect asupra unor boli.

În gastronomie, poate fi folosit pentru gătit, prăjit și aromatizat. Are caracteristici apreciabile, precum o culoare deschisă, o aromă unică și o savoare plăcută. În plus, este stabil la râncezire datorită conținutului său ridicat de grăsimi saturate.

Ce conține uleiul de cocos?

Uleiul de cocos este obținut din fructul tropical al palmierului de cocos sau Cocos nucifera, cunoscut și ca cea mai mare nucă din lume. Din acest fruct se obține ulei virgin, folosind ca materie primă nuca de cocos proaspătă sau ulei rafinat, extras din nuca de cocos uscată.

Modul în care este obținut modifică prezența unor componente, precum polifenolii, vitamina E și fitosterolii. Cu toate acestea, profilul lipidic este același la ambele uleiuri.

În 2019, un grup de experți a publicat compoziția uleiului de cocos:

  • 90% din acizii grași sunt saturați, 5,38% mononesaturați și 1,5% polinesaturați.

Luând în considerare doar grăsimea de nucă de cocos, întâlnim următoarele:

  • 8,05 grame de acid caprilic
  • 5,42 grame de acid capric
  • 19,7 grame de acid miristic
  • 7,83 grame de acid palmitic
  • 45,5 grame de acid gras lauric

Uleiul de cocos se remarcă pentru conținutul ridicat de acizi grași cu lanț mediu sau MCFA, precum acicul capric, caprilic și lauric. Aceștia înseamnă până la 60grame din cele 90grame de grăsimi saturate.

Potrivit lui Sayago și alți autori, MCFA conțin între 8 și 12 atomi de carbon, ceea ce le conferă o structură chimică mai ușor de digerat și absorbit.

Ulei de cocos solidificat

De ce atâtea controverse privind uleiul de cocos?

Există din ce în ce mai multe cereri din partea consumatorilor care doresc să aibă o dietă sănătoasă. Ei cer științei să clarifice unele concepte.

Unul dintre alimentele controversate din cauza compoziției sale este uleiul de cocos, care a trecut de la a fi văzut ca un superaliment la categoria otravă. Studiile directe asupra efectului uleiului asupra anumitor boli la oameni sunt neconcludente. Ceea ce predomină sunt inferențele extrapolate la sănătatea umană.

Superaliment?

Uleiului de cocos i s-au oferit unele beneficii pentru sănătate deoarece conține un tip de grăsime care nu este exclusiv acestei nuci și nu se găsește în cantități mari în rațiile normale de consum. Confuzia a apărut atunci când un studiu a folosit un concentrat de trigliceride cu lanț mediu sau MCT și nu uleiul de cocos efectiv pentru a evalua efectul asupra pierderii în greutate și arderii grăsimilor corporale. Rezultatele au fost favorabile.

Dar o lingură de ulei de cocos conține doar 7,07 grame de acizi grași cu lanț mediu și 120 de calorii. Ar trebui să consumăm 8 linguri pentru a obține aproape 60 grame de MCT, cu prețul a 900 calorii și 90 grame de grăsimi saturate.

Uleiul de sâmburi de palmier conține, de asemenea, acizi grași cu lanț mediu într-un raport similar cu uleiul de cocos. Un alt aliment remarcat pentru prezența MCFA este laptele de vacă.

Pe de altă parte, eticheta de superaliment este discutabilă. După cum a afirmat un proiect de sănătate, acest concept este nou și este produsul companiilor de marketing.

Superalimentele sunt definite ca alimente naturale care, pe lângă faptul că au nutrienții tipici, au și alte caracteristici benefice pentru sănătate. Cu toate acestea, nu este clar dacă aportul acestora ameliorează sau previne bolile.

Componente bioactive

Uleiul de cocos este o sursă de compuși bioactivi, printre care se numără acizii fenolici, tocoferolii, tocotrienolii și fitosterolii. Compușii fenolici captează radicalii liberi, previn peroxidarea și participă la reacțiile de oxidare-reducere. Cei mai importanți sunt acidul hidroxibenzoic, acidul cumaric și acidul ferulic.

Tocoferolii, precum vitamina E, previn oxidarea lipidelor nesaturate, în timp ce tocotrienolii au proprietăți neuroprotectoare și antioxidante. Fitosterolii reduc absorbția colesterolului în intestinul subțire.

Și alte uleiuri din semințe și uleiul de măsline extravirgin conțin compuși bioactivi cu beneficii pentru sănătate. Prin urmare, prezența acestor componente nu este exclusivă la uleiul de cocos.

O otravă?

Unii experți consideră că uleiul de cocos este dăunător sănătății. Această perspectivă s-a bazat pe un studiu condus de Asociația Americană a Inimii, care a raportat că uleiul de cocos este o sursă bogată de acizi grași saturați.Potrivit acestor cercetători, grăsimile saturate cresc nivelul de LDL sau colesterolul rău. Acest lucru crește riscul de boli cardiovasculare.

Cu toate acestea, nu există studii directe asupra uleiului de cocos care să susțină această afirmație. Se presupune că alimentele care sunt surse de grăsimi saturate, cum ar fi nuca de cocos, grăsimea de vită, untul și smântâna, pot crește indirect riscul unui infarct miocardic.

Când uleiul de cocos a fost comparat cu alte uleiuri vegetale, s-a observat o creștere a colesterolului total și a LDL din cauza acidului gras lauric. Dar o altă parte a științei spune că grăsimile saturate nu sunt legate de factorii de risc cardiovascular.

Potrivit acestor lucrări, calitatea dietei, eliminarea carbohidraților simpli și a anumitor alimente procesate sunt măsuri mai utile pentru prevenirea bolilor de inimă.

În ciuda constatărilor, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) menține recomandările privind consumul de grăsimi saturate. Aceasta ar trebui să fie sub 10% din aportul total de energie, ceea ce reprezintă 20 grame pentru femei și 30 grame pentru bărbați pe zi.

Fructe și legume benefice

Controverse privind uleiul de cocos: concluzie

Uleiul de cocos, la fel ca orice alt ulei, conține acizi grași saturați și nesaturați. La fel ca uleiul de palmier și grăsimea din lapte, conține acizi grași cu lanț mediu care sunt ușor absorbiți în intestin și sunt legați de pierderea în greutate.

De asemenea, conține compuși bioactivi, la fel ca și alte uleiuri virgine. Cu toate acestea, cantitățile benefice pentru sănătate nu sunt clare.

Pe de altă parte, prezența grăsimilor saturate și a acidului gras lauric a fost legată de creșterea colesterolului. Totuși, ultimele studii indică faptul că aceste componente nu cresc riscul de boli cardiovasculare.

Lipsa unor studii concludente privind efectele benefice sau nocive ale uleiului de cocos asupra unor boli au distorsionat realitatea utilizării acestuia în alimentație. Recomandarea noastră este să-l consumați moderat și să nu folosiți temperaturi ridicate în timpul gătitului.

S-ar putea să te intereseze...
Contraindicații ale uleiului de cocos
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Contraindicații ale uleiului de cocos

Uleiul de cocos oferă mari beneficii cosmetice, dar nu este lipsit de contraindicații. Descoperă contraindicații ale uleiului de cocos!



  • G. Sáyago-Ayerdi, M. P. Vaquero, A. Schultz-Moreira, S. Bastida y F. J. Sánchez-Muniz. Utilidad y controversias del consumo de ácidos grasos de cadena media sobre el metabolismo lipoproteico y obesidad. Nutr Hosp. 2008;23(3):191-202. Disponible en: https://scielo.isciii.es/pdf/nh/v23n3/revision2.pdf
  • Boemeke, Laura & Marcadenti, Aline & Busnello, Fernanda & Bertaso, Catarina & Gottschall, Catarina. (2015). Effects of Coconut Oil on Human Health. Open Journal of Endocrine and Metabolic Diseases. 5. 84-87. 10.4236/ojemd.2015.57011.Disponible en: https://www.researchgate.net/publication/280598039_Effects_of_Coconut_Oil_on_Human_Health/citation/download
  • Narayanankutty, Arunaksharan & Parathodi Illam, Soorya & Raghavamenon, Achuthan. (2018). Health impacts of different edible oils prepared from coconut (Cocos nucifera): A comprehensive review. Trends in Food Science & Technology. 80. Article in press. 10.1016/j.tifs.2018.07.025.
  • Rial, S. A., Karelis, A. D., Bergeron, K. F., & Mounier, C. (2016). Gut Microbiota and Metabolic Health: The Potential Beneficial Effects of a Medium Chain Triglyceride Diet in Obese Individuals. Nutrients8(5), 281. https://doi.org/10.3390/nu8050281
  • Frank M. Sacos,Alicia H. Lichtenstein,Jason HY Wu,Lawrence J. Appel,Marcos A. Creager,Penny M. Kris-Etherton,miguel molinero,Eric B Rimm,Lawrence L Rudel,jennifer g robinson,neil j piedrayLinda V Van Horn. Dietary Fats and Cardiovascular Disease: A Presidential Advisory From the American Heart Association. Circulation, 2017, 136,3. Disponible en: https://www.ahajournals.org/doi/full/10.1161/CIR.0000000000000510
  • CLAUDIA TORREJÓN, RICARDO UAUY. Calidad de grasa, arterioesclerosis y enfermedad coronaria: efectos de los ácidos grasos saturados y ácidos grasos trans. Rev Med Chile 2011; 139: 924-931. Disponible en: https://scielo.conicyt.cl/pdf/rmc/v139n7/art16.pdf
  • Gershuni, Victoria. (2018). Saturated Fat: Part of a Healthy Diet. Current Nutrition Reports. 7. 10.1007/s13668-018-0238-x.
  • World Health Organization. Healthy diet. 2018. Disponible en: https://www.who.int/docs/default-source/healthy-diet/healthy-diet-fact-sheet-394.pdf?sfvrsn=69f1f9a1_2&download=true
  • Yashi Srivastava, Anil D. Semwal, Gopal K. Sharma, Chapter 16 – Virgin Coconut Oil as Functional Oil, Editor(s): Alexandru Mihai Grumezescu, Alina Maria Holban, Therapeutic, Probiotic, and Unconventional Foods, Academic Press, 2018, Pages 291-301, ISBN 9780128146255, https://doi.org/10.1016/B978-0-12-814625-5.00015-7