Cum afectează tutunul sănătatea dinților?

Tutunul afectează sănătatea dinților și a mucoasei bucale. În acest articol, vă spunem care sunt cele mai frecvente afecțiuni orale asociate consumului de tutun.
Cum afectează tutunul sănătatea dinților?

Ultima actualizare: 21 Septembrie, 2021

Fumatul are efecte negative asupra întregului corp, inclusiv asupra gurii. Tutunul afectează sănătatea dinților și a mucoaselor, crescând riscul diferitelor boli orale. Expunerea dinților la tutun determină apariției culorii galbene sau maro. Respirația urât mirositoare este, de asemenea, caracteristică fumătorilor.

Dar, pe lângă aceste manifestări frecvente, fumatul predispune și la apariția altor patologii mai grave. Citiți mai departe și aflați cum afectează tutunul sănătatea dinților și a mucoasei bucale!

Cum afectează tutunul sănătatea dinților?

Toate formele de tutun sunt dăunătoare sănătății bucale și generale. Efectele nicotinei, gudronului și căldurii afectează structurile orale. Fumatul crește șansa de a suferi de diferite tulburări orale. În continuare, vom menționa tulburările orale asociate consumului de tutun.

Petele de pe dinți și mucoase

Dinții fumătorilor au o culoare caracteristică gălbuie sau maronie. Tutunul afectează sănătatea dinților și a mucoaselor, depunându-se în straturi.

Nicotina și gudronul conținut de tutun sunt elementele care se acumulează pe suprafețele dinților. Acest lucru dă naștere petelor gălbui care pătează smalțul. Petele afectează nu doar dinții, ci și protezele și plombele. Mai mult, depozitele de tutun sunt capabile să modifice aspectul membranelor mucoase.

Este normal ca pacienții fumători să prezinte așa-numita melanoză gingivală. Această tulburare modifică aspectul normal roz al gingiilor, oferindu-le un ton maroniu. Este o schimbare nedureroasă și benignă și, de obicei, dispare atunci când pacientul încetează să fumeze.

Aceste pete pot afecta negativ încrederea și stima de sine a oamenilor. Mulți fumători caută tratamente dentare care să îmbunătățească aspectul zâmbetului.

Există mai multe terapii dentare capabile să curețe dinții pătați. Curățarea și albirea dinților sunt metode care ajută la îmbunătățirea aspectului acestora. Cu toate acestea, dacă pacientul continuă să fumeze, petele vor reapărea. Deci, cel mai bun tratament pentru a evita aceste dezavantaje estetice este să renunțatul la tutun.

Dinți afectați de tutun
Dinții colorați sunt frecvenți la fumători, cu o nuanță caracteristică.

Boala parodontală

Predispoziția de a suferi de parodontită crește la fumători. Acesta este un alt mod în care tutunul afectează sănătatea dinților. Boala parodontală este inflamația și infecția țesuturilor care susțin dinții. Această tulburare începe cu inflamația gingiilor ca urmare a acumulării de placă bacteriană și tartru pe și sub ele.

Nicotina din țigări reduce producția salivară și este obișnuit ca fumătorii să aibă gura uscată. Această lipsă de umiditate favorizează proliferarea bacteriană și formarea calculilor dentari.

În plus, tutunul, căldura și fumul de țigară afectează țesutul gingival, făcându-l slab și fragil. Gingiile răspund la prezența tartrului și a plăcii prin inflamare. Când țesutul gingival reacționează, devine roșu, se umflă, doare și sângerează ușor. Circulația la nivelul mucoasei este afectată, aceasta având o culoare palidă.

Pe măsură ce boala progresează, microorganismele ajung în țesuturile mai adânci. Infecția ajunge la structurile care susțin dinții, cum ar fi ligamentul parodontal, rădăcina și osul alveolar.

Distrugerea acestor țesuturi de susținere face ca dinții să capete mobilitate și, în cele mai grave cazuri, chiar să cadă. Pacienții fumători cu boli parodontale au un răspuns imun mai scăzut împotriva acestui tip de infecție.

Când se efectuează tratamente parodontale la persoanele care fumează în continuare, rata de succes a terapiei este foarte scăzută.

Gustul și mirosul alterate

După cum am menționat deja, tutunul reduce fluxul sanguin al membranelor mucoase. Această scădere a circulației afectează buna funcționare a papilelor gustative.

Deoarece organele responsabile de percepția aromelor sunt afectate, acești pacienți au un simț al gustului modificat. Este normal ca atunci când mănâncă anumite alimente, fumătorii să nu le simtă gustul.

Acest lucru este valabil mai ales în cazul alimentelor sărate, ceea ce duce la consumul excesiv de sare. Această practică crește șansele de tensiune arterială crescută, adăugând un risc suplimentar pentru sănătate.

Scăderea circulației în țesuturile responsabile de percepția mirosurilor condiționează și simțul mirosului. Fumătorii sunt incapabili să simtă multe mirosuri și arome.

Halitoza

După cum am menționat deja, componentele tutunului, cum ar fi gudronul și nicotina, se depun în cavitatea bucală. Aceste acumulări de reziduuri prezente pe dinți, limbă și mucoase provoacă un miros neplăcut în gură.

Astfel, respirația urât mirositoare sau halitoza este o problemă foarte frecventă la fumători. Cu toate acestea, mulți oameni sunt incapabili să perceapă propriul miros urât.

Fumatul determină o scădere a producției de salivă și, prin urmare, uscarea gurii. Lichidul oral este responsabil de reglarea pH-ului.

Lipsa umezelii din gură favorizează dezvoltarea și acumularea de germeni și predispune la apariția cariilor și a altor boli care contribuie la apariția mirosului urât în gură.

Cancerul oral

Șansa de a suferi de cancer oral crește la fumători. Aceasta este una dintre cele mai grave consecințe pe care tutunul le poate avea asupra sănătății bucale.

Nicotina, gudronul și monoxidul de carbon generate de fumat sunt considerate cancerigene. Pacienții care fumează sunt mai predispuși să dezvolte leziuni maligne la nivelul gurii, comparativ cu persoanele care nu au acest obicei. Potrivit unei reccenzii bibliografice publicate în Revista Avances en Odontoestomatología, 8 din 10 pacienți cu cancer oral sunt fumători. Dacă la acest obicei se adaugă și obiceiul de a consuma alcool, riscul de cancer crește și mai mult.

Leucoplakia este o leziune precanceroasă foarte frecventă la fumători. Keratinizarea mucoasei bucale apare ca o culoare albă și precede cancerul.

Localizarea cancerului oral este variabilă. Poate afecta limba, podeaua gurii, palatul, buzele și obrajii. Este important să vă autoexaminați frecvent. Mergeți la medic când observați o anomalie.

Dificultățile de vindecare a rănilor

Substanțele toxice din tutun reduc producția salivară și favorizează proliferarea bacteriilor în gură. Această dezvoltare a microorganismelor face dificilă vindecarea oricărei răni în gură și poate chiar agrava situația.

Fragilitatea membranelor mucoase din cauza lipsei de umiditate face ca leziunile și rănile din gură să fie comune. Este frecvent ca fumătorii să prezinte afte și sensibilitate.

Circulația redusă în țesuturi scade capacitatea de reparare și vindecare a celulelor. Infecțiile și complicațiile chirurgicale sunt, de asemenea, frecvente. Acesta este motivul pentru care multe tratamente dentare au o rată de succes scăzută la persoanele care fumează. Implanturile dentare, de exemplu, au adesea dificultăți de aderare la os și apar complicații, cum ar fi peri-implantita.

Riscul crescut de apariție a cariilor

Gura uscată și proliferarea bacteriană favorizează apariția acestei patologii. Expunerea rădăcinilor din cauza bolii gingiilor face ca aceste probleme dentare să fie mai frecvente la nivelul bazei dinților.

Specialist care explică cum afectează tutunul sănătatea dinților

Sfaturi pentru prevenirea problemelor de sănătate dentară

Ați văzut deja cum afectează tutunul sănătatea dinților și a mucoaselor din gură. Și, așa cum am menționat, cea mai bună soluție pentru toate aceste afecțiuni este renunțarea la fumat. Renunțarea îmbunătățește prognosticul pentru diferite afecțiuni. În plus, aduce beneficii imediate și pe termen lung, atât pentru sănătatea bucală, cât și pentru cea generală.

Renunțarea la fumat nu este ușoară și necesită voință și disciplină. Există numeroase metode pentru a scăpa de acest obicei dăunător. În orice caz, dacă fumați, este necesară luarea unor măsuri preventive extreme pentru a îngriji sănătatea bucală:

  • Vizitați medicul dentist mai des: vizitele frecvente la dentist vă permit să detectați orice problemă la timp. În plus, profesionistul va ajuta la menținerea sănătății orale, evitând evoluția celor mai frecvente boli.
  • Efectuați o igienă dentară temeinică: este necesar să vă spălați dinții după fiecare masă și după fumat, timp de cel puțin 2 minute. Trebuie să aveți grijă să atingeți toate suprafețele dinților, precum și gingiile și limba. Folosiți paste de dinți cu fluor, apă de gură și ață dentară măcar o dată pe zi.
  • Autoexaminați-vă gura: observarea și atingerea gurii cu atenție în mod frecvent permit detectarea oricăror modificări. Încorporarea autoexaminării orale în rutina de îngrijire a corpului este de importanță majoră.
  • Întăriți-vă sistemul imunitar: îngrijirea corpului ajută la o mai bună reacție la problemele de sănătate.

Cel mai bine este să nu fumați

Tutunul afectează sănătatea dinților și a membranelor mucoase ale gurii și provoacă daune întregului corp. Din acest motiv, abandonarea acestui obicei dăunător este vitală.

Nu este atât de ușor. Substanțele din care sunt făcute țigările pot face ca renunțarea la acest obicei să fie dificilă. Important este să nu vă descurajați și să căutați tot sprijinul necesar. Îngrijirea gurii este esențială.

Igiena dentară adecvată și vizitele regulate la dentist ajută la depistarea problemelor orale. Îngrijirea cavității bucale poate contracara multe dintre efectele tutunului asupra gurii.

S-ar putea să te intereseze...
Țigările cu mentol sunt dăunătoare?
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Țigările cu mentol sunt dăunătoare?

Țigările cu mentol sunt dăunătoare? Fie că utilizezi țigări cu mentol sau clasice, când renunți la fumat, poți dezvolta simptome de sevraj.



  • García-García, V., & Bascones Martínez, A. (2009). Cáncer oral: Puesta al día. Avances en Odontoestomatología25(5), 239-248.
  • Guerrero Brito, M., Pérez Cabrera, D., & Hernández Abreu, N. M. (2020). Lesiones bucales premalignas en pacientes con hábito de fumar. Medicentro Electrónica24(1), 159-164.
  • Delgado Peralvo, P. A. (2018). Percepción de pacientes fumadores y no fumadores con enfermedad periodontal sobre efectos adversos del tabaco (Bachelor’s thesis, Universidad de Guayaquil. Facultad Piloto de Odontología).
  • Castañeda, N. T. (2020). Consumo de tabaco y enfermedad periodontal. Investigaciones Medicoquirúgicas11(3).
  • Bustamante Ramírez, K. A. (2019). Ph salival en enfermedades periodontales en pacientes fumadores en clínica integral (Bachelor’s thesis, Universidad de Guayaquil. Facultad Piloto de Odontología).
  • Campoverde Tomalà, D. D. (2020). Enfermedad Periodontal y Tabaquismo (Bachelor’s thesis, Universidad de Guayaquil. Facultad Piloto de Odontología).
  • Chaguay Alvarado, J. S. (2021). El tabaquismo y sus consecuencias en la cavidad bucal (Bachelor’s thesis, Universidad de Guayaquil. Facultad Piloto de Odontología).
  • Purca Romero, F. G. (2017). Halitosis, etiologia, diagnostico, tratamiento.
  • Renda Valera, L., Cruz Borjas, Y., Parejo Maden, D., & Cuenca Garcell, K. (2020). Nivel de conocimientos sobre el tabaquismo y su relación con la cavidad bucal. Revista Cubana de Medicina Militar49(1).
  • Astudillo Castillo, J. J. (2021). Influencia de los componentes del tabaco sobre los tejidos periodontales y periimplantares (Bachelor’s thesis, Universidad de Guayaquil. Facultad Piloto de Odontología).