Cum să ai grijă de microbiota pielii: nu toate bacteriile sunt rele
Când vorbim despre bacterii, viruși sau paraziți, ne așteptăm la ceva negativ. Însă, unele dintre aceste microorganisme trăiesc în straturile exterioare ale pielii și îi oferă protecție. Descoperă cum să ai grijă de microbiota pielii și ce se întâmplă atunci când aceasta este dezechilibrată!
Ce este și cum să ai grijă de microbiota pielii?
În ciuda conotației negative, nu toate bacteriile sunt rele. Există viruși, paraziți și ciuperci care colonizează părți ale corpului uman încă de la naștere. Ele alcătuiesc microbiota. Se estimează că microbiota este alcătuită din peste 100 de trilioane de microorganisme.
În interacțiunea cu celulele gazdă, microorganismele coexistă în simbioză, adică se favorizează reciproc pentru dezvoltare. În general, aceste bacterii îndeplinesc funcții de protecție, pe lângă faptul că produc vitamine și ajută procesul de digestie.
Există trei tipuri principale de microbiotă, în funcție de sectorul pe care îl ocupă:
- Intestinală. Colonizează tractul gastrointestinal și contribuie la nutriție, protecție și digestie. Unele bacterii sunt native, iar altele proliferează după ingerarea anumitor alimente
- Vaginală. Este fundamentală pentru echilibrul hormonal și pentru protejarea zonei intime a femeilor împotriva microorganismelor patogene.
- Cutanată. Protejează împotriva microorganismelor externe dăunătoare. Trăiește cu precădere la axile, între degete, pe brațe și picioare și pe față.
Microbiota pielii
Cunoscută și sub denumirea de floră cutanată, se referă la ansamblul de bacterii, ciuperci, paraziți și alte microorganisme de pe piele. Aceste microorganisme formează un ecosistem simbiotic complex, ce funcționează ca o barieră de protecție împotriva amenințărilor externe.
Echilibrul microbiotei este esențial pentru buna funcționare a organismului.
Potrivit unui studiu al Jurnalului Asociației Columbiene de Dermatologie și Chirurgie Dermatologică, 9 din 10 celule umane prezintă relații simbiotice cu microbiota. Cu alte cuvinte, un dezechilibru al acestui „organ dobândit” înseamnă expunerea la diferite boli ale pielii.
Cum să ai grijă de microbiota pielii evitând modificările
A avea o piele hidratată, strălucitoare și sănătoasă este, în mare măsură, un produs al echilibrului florei pielii. Există diferite situații care pot altera microbiota. Modificarea este cunoscută sub denumirea de „disbioză” sau „disbacterioză”.
Unele motive sunt legate de aspecte externe, în timp ce altele depind de îngrijirea personală. Următoarele situații tind să modifice microbiota:
- Igienă excesivă
- Nutriție proastă
- Alterarea pH-ului pielii
- Schimbări de mediu și poluare
- Stres
- Aport de antibiotice
Dacă oricare dintre acești factori sau o combinație a acestora produce disbioză, apar diferite probleme ale pielii: de exemplu, mâncărime, descuamare și erupții cutanate. În plus, dezechilibrul microbiotei poate duce la psoriazis sau rozacee.
Din fericire, există modalități de a evita sau de a contracara acest dezechilibru. Vorbim despre acțiuni simple, cum ar fi o alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate și evitarea anumitor produse de igienă. De asemenea, este important să nu iei antibiotice fără prescripție medicală.
Sfaturi pentru a avea grijă de microbiota pielii
Anumiți factori care afectează flora pielii au de-a face cu schimbările din mediu, consumul de medicamente, alimentația și produsele de igienă. Aceștia sunt factori modificabili.
Analizează produsele de igienă folosite
Deși curățarea pielii și igiena generală sunt esențiale pentru sănătate, există produse comerciale care pot altera echilibrul microbiotei: de exemplu, șampoane și săpunuri cu sulfați și alte substanțe chimice care afectează nivelul pH-ului pielii.
Se recomandă utilizarea produselor naturale și evitarea igienei excesive. Analizați produsele pentru păr, săpunurile, cosmeticele și parfumurile. Există produse care conțin probiotice, care acționează pentru a restabili flora pielii.
Spală-te cu grijă
Dincolo de frecvența spălării, trebuie să ai grijă ce folosești pe piele. Fă o baie cu apă călduță de scurtă durată și nu folosi bureți. În ceea ce privește uscarea, nu freca prea mult pielea.
Hidratează pielea
Pentru a avea grijă de flora pielii, este esențial să eviți deshidratarea și să aplici creme emoliente. În plus, există produse de regenerare care respectă flora pielii.
Hidratarea se referă și la aportul zilnic de apă. Clinica Mayo sugerează un consum zilnic de 3,7 litri de apă pentru bărbați și 2,7 litri pentru femei.
Protejează-te de soare
Este clar că razele UV prezintă numeroase riscuri pentru piele. Flora pielii poate suferi dezechilibre dacă nu este protejată de soare pe tot parcursul anului. În plus, trebuie evitată expunerea la radiații intense.
Aplică o cremă cu factor de protecție mai mare de 30 și folosește îmbrăcăminte și accesorii care ajută la acoperirea pielii (cămăși lungi, ochelari de soare, pălării, etc.).
Ai grijă de dietă și odihnește-te
O dietă echilibrată, care include legume, proteine și fibre, favorizează microbiota pielii. Odihna regulată contribuie la sănătatea florei pielii și a organismului.
Descoperă: Carbohidrați benefici pentru microbiotă
Nu lua medicamente fără prescripție medicală
Aportul necorespunzător de medicamente, în special de antibiotice, duce la modificări ale microbiotei pielii. Science Translational Medicine afirmă faptul că acest lucru duce și la rezistența la antibiotice.
Protejează bacteriile sănătoase
Nu toate bacteriile sunt rele. Cele care alcătuiesc microbiota pielii reprezintă o barieră de protecție împotriva agenților patogeni. Prin urmare, îngrijirea microbiotei este esențială pentru a te bucura de o piele moale, sănătoasă și puternică.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Agua: ¿cuánto tienes que beber todos los días? (2022, octubre 12). Mayo Clinic. https://www.mayoclinic.org/es-es/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/water/art-20044256
- Álvarez Calatayud, Guillermo, Guarner, Francisco, Requena, Teresa, & Marcos, Ascensión. (2018). Dieta y microbiota. Impacto en la salud. Nutrición Hospitalaria, 35(spe6), 11-15. Epub 06 de julio de 2020. Consultado el 15 de junio de 2023. https://dx.doi.org/10.20960/nh.2280
-
Bouslimani, A., da Silva, R., Kosciolek, T., Janssen, S., Callewaert, C., Amir, A., Dorrestein, K., Melnik, A. V., Zaramela, L. S., Kim, J. N., Humphrey, G., Schwartz, T., Sanders, K., Brennan, C., Luzzatto-Knaan, T., Ackermann, G., McDonald, D., Zengler, K., Knight, R., & Dorrestein, P. C. (2019). The impact of skin care products on skin chemistry and microbiome dynamics. BMC biology, 17(1), 47. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6560912/
-
Flowers, L., & Grice, E. A. (2020). The Skin Microbiota: Balancing Risk and Reward. Cell host & microbe, 28(2), 190–200. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7444652/
- Gómez A. (2019). Biomedica : revista del Instituto Nacional de Salud, 39(4), 617–621.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7363347/ -
Harel, N., Reshef, L., Biran, D., Brenner, S., Ron, E. Z., & Gophna, U. (2022). Effect of Solar Radiation on Skin Microbiome: Study of Two Populations. Microorganisms, 10(8), 1523. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9415396/
-
Hou, K., Wu, Z. X., Chen, X. Y., Wang, J. Q., Zhang, D., Xiao, C., Zhu, D., Koya, J. B., Wei, L., Li, J., & Chen, Z. S. (2022). Microbiota in health and diseases. Signal transduction and targeted therapy, 7(1), 135. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9034083/
-
Jo, J. H., Harkins, C. P., Schwardt, N. H., Portillo, J. A., NISC Comparative Sequencing Program, Zimmerman, M. D., Carter, C. L., Hossen, M. A., Peer, C. J., Polley, E. C., Dartois, V., Figg, W. D., Moutsopoulos, N. M., Segre, J. A., & Kong, H. H. (2021). Alterations of human skin microbiome and expansion of antimicrobial resistance after systemic antibiotics. Science translational medicine, 13(625), eabd8077. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34936382/
- Patiño, L. A. & Morales, C. A. (2013). Microbiota de la piel: el ecosistema cutáneo. Rev Asoc Colomb Dermatol. 21: 2 (Abril-Junio), 147-158. Consultado el 15 de junio de 2023. https://revistasocolderma.org/sites/default/files/microbiota_de_la_piel_el_ecosistema_cutaneo.pdf
- Song, S. D., Acharya, K. D., Zhu, J. E., Deveney, C. M., Walther-Antonio, M. R. S., Tetel, M. J., & Chia, N. (2020). Daily Vaginal Microbiota Fluctuations Associated with Natural Hormonal Cycle, Contraceptives, Diet, and Exercise. mSphere, 5(4), e00593-20. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7343982/
- Thursby, E., & Juge, N. (2017). Introduction to the human gut microbiota. The Biochemical journal, 474(11), 1823–1836. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5433529/