Cum să iei acid folic în sarcină
Medicii recomandă suplimentarea cu acid folic imediat ce decizi să rămâi gravidă. Știi cum să iei acid folic în sarcină?
În acest articol, îți vom oferi cele mai bune sfaturi pentru consumul de acid folic în timpul sarcinii. Nu le poți rata! Nu uita faptul că aportul de acid folic este esențial pentru a reduce riscul unui defect al tubului neural.
De ce să iei acid folic în sarcină?
Acidul folic este o vitamină care aparține complexului B, fiind cunoscut și sub numele de vitamina B9, folat sau folacină. Este esențial deoarece:
- Ajută corpul să descompună, să utilizeze și să creeze noi proteine. Pentru a face acest lucru, funcționează împreună cu vitaminele C și B12.
- Previne anemia, ajutând la producerea de celule roșii în sânge.
- Ajută la producerea ADN-ului.
- Previne defectele congenitale ale tubului neural. Aceste defecte pot apărea la nivelul creierului, al coloanei vertebrale sau al măduvei spinării.
Aportul zilnic recomandat înainte și în timpul sarcinii este de 400 mg. Este extrem de important să respecți doza, deoarece acidul folic este vital pentru dezvoltarea corectă a organelor și a țesuturilor bebelușului.
Citește mai mult:
Sfaturi pentru a consuma acid folic în sarcină
1. Ia suplimente de acid folic
Mergi la medic și discută cu acesta despre doza adecvată în ceea ce privește suplimentele cu acid folic. În general, se recomandă un aport zilnic de 400 mg (care poate crește până la 600 mg). Medicul îți va spune dacă trebuie să-ți suplimentezi dieta și cu cât.
Odată ce afli doza adecvată, nu uita să iei acidul folic la aceeași oră în fiecare zi. O rutină este cel mai bun mod de a-ți aminti să-l iei. Poți chiar să-ți setezi o alarmă pe telefonul mobil pentru a-ți aminti. Dacă, din orice motiv, ai ratat o doză, nu ar trebui să iei două pastile pentru a „compensa”.
Păstrează suplimentele într-un loc răcoros și întunecat, departe de ochii copiilor. Ia pastila cu un pahar mare de apă. Mulți oameni iau pastilele doar cu o înghițitură de apă. Îți recomandăm să bei un pahar plin: te va ajuta să înghiți pilula și să te menții hidratată.
2. Include alimente bogate în acid folic în dietă
Este important să iei acid folic în timpul sarcinii, motiv pentru care îți recomandăm să consumi în mod regulat alimente bogate în folați. Să aruncăm o privire la câteva opțiuni sănătoase:
- Legume verzi: Recomandăm cel mai mult spanacul, deoarece consumul acestuia asigură 63% din cantitatea zilnică recomandată de acid folic.
- Sparanghel: Știai că o cană furnizează 60% din acidul folic de care ai nevoie zilnic?
- Leguminoase: În principal linte – o jumătate de cană îți va oferi 50% din vitamina B9 de care ai nevoie zilnic în timpul sarcinii.
- Avocado: O jumătate de cană din acest fruct îți oferă 30% din cantitatea zilnică recomandată de acid folic.
- Broccoli: Este bogat în fibre, vitamina C, calciu și, bineînțeles, acid folic.
Notă: Atunci când este posibil, consumă alimente crude, deoarece gătitul poate afecta valoarea nutrițională a acestora.
Citește mai mult:
3. Citește etichetele nutriționale atunci când cumperi alimente
Multe alimente sunt îmbogățite cu acid folic. Poți verifica conținutul acestora citind etichetele. Printre alimentele îmbogățite, vei găsi cereale pentru micul dejun, făină, orez, paste și multe altele.
Așa cum spunem întotdeauna, consultă medicul înainte de a începe să iei orice medicament, chiar dacă este doar o vitamină. Medicul ar trebui să ajusteze doza în funcție de nevoile tale individuale. De asemenea, anumite medicamente pot interfera cu absorbția anumitor vitamine și minerale.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Rodríguez Dominguez, P. L., & Collazo Cantero, I. (2013). Embarazo y uso del ácido fólico como prevención de los defectos del tubo neural. Revista Médica Electrónica, 35(2), 105-113. http://scielo.sld.cu/scielo.php?pid=S1684-18242013000200002&script=sci_arttext&tlng=pt
- Sánchez, L. M. M., Jaramillo, L. I. J., Álzate, J. D. V., Hernández, L. F. Á., & Mejía, C. R. (2018). La anemia fisiológica frente a la patológica en el embarazo. Revista Cubana de obstetricia y Ginecologia, 44(2), 1-12. https://www.medigraphic.com/pdfs/revcubobsgin/cog-2018/cog182q.pdf
- Figueroa-Damián, R., Beltrán-Montoya, J., Espino, S., Reyes, E., & Segura-Cervantes, E. (2013). Consumo de agua en el embarazo y la lactancia. Acta Pediátrica de México, 34(2), 102-108. https://www.medigraphic.com/cgi-bin/new/resumen.cgi?IDARTICULO=40632
- Paz, R. D., & Hernández-Navarro, F. (2006). Manejo, prevención y control de la anemia megaloblástica secundaria a déficit de ácido fólico. Nutrición Hospitalaria, 21(1), 113-119. https://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0212-16112006000100019
- Fabbri, A. D., & Crosby, G. A. (2016). A review of the impact of preparation and cooking on the nutritional quality of vegetables and legumes. International Journal of Gastronomy and Food Science, 3, 2-11. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1878450X15000207
- Tapia, A. (2004). Ácidos grasos omega-3 para la prevención y tratamiento de las depresiones en el embarazo y post parto. Revista chilena de obstetricia y ginecología, 69(5), 399-403. https://scielo.conicyt.cl/scielo.php?pid=S0717-75262004000500013&script=sci_arttext&tlng=en