Dermatita neglecta: atunci când nu te speli - Doza de Sănătate
 

Dermatita neglecta: atunci când nu te speli

Atunci când nu faci duș, apar o serie de modificări care afectează, în principal, pielea. Cea mai frecventă formă clinică a acestei complicații este dermatita neglecta. Află tot ce trebuie să știi despre această afecțiune apărută din neglijență!
Dermatita neglecta: atunci când nu te speli

Ultima actualizare: 28 iulie, 2022

Ceea ce se întâmplă cu organismul nostru când nu facem duș este destul de ciudat. Rezultatele lipsei de igienă sunt mirosul corporal urât și infecțiile pieli. De fapt, știința a studiat aceste efecte și chiar a identificat o patologie cunoscută sub numele de dermatita neglecta (dermatita de neglijență).

S-ar putea să nu știi acest lucru, dar pielea este constant colonizată de microorganisme. Această microbiotă, prezentă în epidermă, este alcătuită din bacterii și ciuperci. Există diferite tipuri de bacterii și ciuperci. Acestea variază în funcție de climă și vârsta persoanei.

Microbiota pielii îndeplinește diferite funcții, iar igiena corpului joacă un rol important în procesul de menținere a acesteia în stare optimă. Atunci când nu facem duș, nu mai intervenim pozitiv în oprirea dezvoltării bacteriilor și a ciupercilor. Astfel, le oferim o oportunitate de reproducere necontrolată.

Lipsa de igienă facilitează multiplicarea bacteriilor, iar organismul începe să asimileze microorganismele patogene care nu mai îndeplinesc funcții sănătoase în organism. Pe scurt, devenim mai susceptibili la infecții cu bacterii și ciuperci externe.

Dermatita neglecta apare atunci când nu ne spălăm

Corpul nostru se schimbă atunci când nu ne spălăm câteva zile. Chiar dacă unele dintre aceste modificări sunt interne, cum ar fi o încetinire a metabolismului, cele mai multe sunt externe și se concentrează pe piele. Printre aceste schimbări, amintim:

  • Metabolismul lent. Dușurile și băile stimulează procesele celulare interne. Astfel, rata metabolică crește odată cu igiena, deoarece primește un stimul pentru a genera energie. Dimpotrivă, fără o igienă adecvată, procesele de generare a energiei devin mai lente.
  • Acumularea țesutului mort. Spălarea îndepărtează celulele moarte ale epidermei, astfel încât celulele noi să le ia locul. Acest lucru reduce, de asemenea, producția de sebum. Așadar, dermatita neglecta afectează negativ persoanele cu acnee.
  • Infecțiile cutanate. După cum îți poți imagina, atunci când nu facem duș, pielea se umple de microorganisme patogene. Dermatita de neglijență este o patologie clinică pe care o vom analiza mai târziu.
  • Mirosul urât. Pielea începe să miroasă urât dacă nu ne spălăm în mod regulat. Și, deși cauza mirosului neplăcut este atribuită transpirației, aceasta nu este sursa reală a problemei. Lipsa de dușuri generează implantarea de bacterii care nu fac parte din microbiota normală a pielii. Astfel, bacteriile se acumulează și pielea depozitează resturile de celule moarte putrezite. De aici provine mirosul neplăcut.
Femeie care simte un miros urât

Dermatita neglecta

Relativ recent, în 1987, cercetătorii au descris această patologie. Așadar, nu este chiar o boală nouă, iar cercetătorii continuă să facă studii cu privire la această afecțiune.

Dermatita de neglijență apare atunci când nu ne spălăm frecvent. Se manifestă printr-o piele solzoasă. Acești solzi sunt texturați și au o concentrație mare de sebum. Cauza principală este igiena precară.

Igiena precară nu are întotdeauna de-a face cu lenea sau lipsa de interes față de aspectul fizic. De exemplu, când vine vorba de bolnavii mintali, acești oameni nu se îngrijesc ca o consecință a stării lor. Există, de asemenea, forme locale ale acestei afecțiuni, adesea în jurul cicatricilor chirurgicale care nu sunt igienizate, deoarece procesul ar fi dureros.

O altă afecțiune clinică pe care oamenii o confundă adesea cu dermatita neglecta este dermatita terra firma-forme. Principala diferență este vârsta de debut, deoarece adolescenții sunt cei mai afectați de cea din urmă. Aceștia neglijează igiena din cauza schimbărilor comportamentale tipice acestei etape a vieții. Aceste schimbări includ obiceiuri proaste de igienă corporală.

Solzii sunt singurul simptom al dermatitei de neglijență. Mirosul urât însoțește leziunile cauzate de acumularea de resturi celulare și bacteriile care proliferează. Spălarea este singurul tratament și nu sunt necesare antibiotice.

Femeie care are dermatita neglecta

Nu este sănătos nici să te speli prea des

Ceea ce se întâmplă în corpul nostru atunci când nu facem duș este dăunător. Dar nici excesul nu este benefic. Echilibrul este cea mai bună măsură de prevenire a dermatitei de neglijență.

Spălarea excesivă duce și ea la dermatită. Poate exista o exfoliere în exces și, prin urmare, o pierdere de celule importante pentru protecția epidermei.

În plus, folosim substanțe chimice, cum ar fi săpunurile, gelurile și șampoanele atunci când facem duș. Acestea ne pot afecta tegumentul. Pielea ar putea reacționa la astfel de compuși și am putea experimenta efecte adverse.

Concluzie

Atunci când nu ne spălăm suficient de des, apar o serie de reacții cutanate. Este periculos să stai mai mult de trei zile fără să faci duș din cauza modificării microbiotei, ceea ce duce la apariția de miros urât.

În mod similar, nu face o obsesie din a te spăla. Trebuie să existe un punct de echilibru care să îți permită să-ți menții igiena corpului la un nivel adecvat.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Saritha M, Karthikeyan K. Dermatitis neglecta-to be remembered, not neglected! Indian Dermatol Online J 2015; 6(2): 138-9.
  • Poskitt, L., et al. “‘Dermatitis neglecta’: unwashed dermatosis.” British Journal of Dermatology 132.5 (1995): 827-829.
  • González-Consuegra, Renata Virginia, Diana Carolina Pérez-Valderrama, and Luisa Fernanda Valbuena-Flor. “Prevención de lesiones de piel: educación en el equipo de salud y familiares de personas hospitalizadas.” Revista de la Facultad de Medicina 64.2 (2016): 229-238.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.