Dieta verticală: ce este și care sunt dezavantajele ei
Scris și verificat de nutriționistul Saúl Sánchez Arias
Dieta verticală se bazează pe alegerea alimentelor integrale și are ca scop îmbunătățirea sănătății intestinale pentru a asigura buna funcționare a organismului. Promite să corecteze dezechilibrele hormonale și deficiențele nutriționale, pe lângă creșterea nivelului de energie și optimizarea recuperării.
De fapt, se concentrează pe furnizarea de nutrienți biodisponibili. A fost concepută de culturistul Stan Efferding pentru a ajuta alți sportivi și halterofili să-și atingă obiectivele de creștere musculară și pierdere în greutate. În ce constă?
Alimente permise și interzise în dieta verticală
În general, dieta verticală permite consumul de alimente proaspete. Vorbim despre carne roșie, orez, nuci, ouă, legume, pește și lactate. Toate au o densitate nutrițională ridicată, ceea ce va ajuta la satisfacerea nevoilor de nutrienți.
Dieta verticală acordă prioritate aportului de proteine, ceea ce ajută la prevenirea pierderii musculare, după cum a arătat un studiu publicat în revista Nutrients. Totuși, presupune și evitarea sau limitarea anumitor alimente, printre care se numără alimentele ultraprocesate, uleiurile rafinate și și soia și derivații acesteia.
Produsele cu conținut ridicat de FODMAP, cum ar fi varza, ceapa și sparanghelul, trebuie restricționate. S-a demonstrat că acestea cauzează balonare sau disconfort la persoanele sensibile sau care au boli gastrointestinale.
Este permis un aport moderat de fulgi de ovăz și leguminoase germinate sau înmuiate, acestea fiind mai ușor de digerat.
Descoperiți: Cum să renunți la mâncatul pe fond nervos
Este sănătoasă dieta verticală?
Dieta verticală are un dezavantaj: nu acoperă întotdeauna nevoia de fibre. Prin urmare, poate avea un impact negativ asupra sănătății. Această substanță este cheia menținerii sănătății intestinale. Se recomandă prezența a cel puțin 25 grame de fibre în alimentația zilnică.
Cercetările publicate în revista Nature Reviews au arat că, dacă această nevoie nu este satisfăcută, crește riscul apariției unor probleme precum constipația.
La urma urmei, vorbim despre un regim restrictiv. Din această cauză, nu este potrivit pentru toată lumea. Unii oameni pot experimenta anxietate și plictiseală, ceea ce poate duce la consumul excesiv de alimente sau la efectul de rebound.
Atât pentru a câștiga masă musculară, cât și pentru a slăbi este necesară adaptarea alimentației la nevoile individuale. Acest lucru garantează sustenabilitatea planului alimentar.
Dieta verticală poate fi indicată persoanelor cu boala inflamatorie intestinală în faza acută și sportivilor cu obiective specifice. Desigur, uneori este necesară suplimentarea pentru a evita lipsa de nutrienți esențiali.
Dieta verticală servește la pierderea în greutate?
Dieta verticală nu este concepută pentru a provoca scăderi ale greutății corporale. Este adevărat că poate fi hipocalorică, dar acesta nu este scopul său principal.
Dacă ceea ce se urmărește este îmbunătățirea compoziției corporale, trebuie să existe un deficit energetic. Cel mai bun mod de a realiza acest lucru este să vă creșteți nivelul de activitate fizică și să moderați porțiile de alimente pe care le consumați pe parcursul zilei.
Citiți mai mult: Ce este sindromul mâncatului noaptea?
Este o dietă restrictivă
Pe scurt, dieta verticală este foarte restrictivă în ceea ce privește fibrele și alimente vegetale. Din acest motiv, în majoritatea cazurilor nu este o alternativă bună. Consumul de legume și fructe este asociat cu un risc mai mic de deces din orice cauză și cu o reducere a incidenței patologiilor cronice. Se recomandă consumul a cinci porții de fructe și legume pe zi.
Dacă aveți simptome intestinale, cel mai bine este să consultați un specialist pentru a primi un diagnostic exact și pentru a putea pregăti un meniu adecvat. Există suplimente care ajută la gestionarea procesului, cum ar fi probioticele.
Reducerea temporară a aportului de fibre poate fi benefică, dar este esențial să reîncepeți să le consumați după câteva săptămâni. Dacă aveți îndoieli, cel mai bine este să consultați medicul nutriționist.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Prokopidis K, Cervo MM, Gandham A, Scott D. Impact of Protein Intake in Older Adults with Sarcopenia and Obesity: A Gut Microbiota Perspective. Nutrients. 2020;12(8):2285. Published 2020 Jul 30. doi:10.3390/nu12082285
- Bellini M, Tonarelli S, Nagy AG, et al. Low FODMAP Diet: Evidence, Doubts, and Hopes. Nutrients. 2020;12(1):148. Published 2020 Jan 4. doi:10.3390/nu12010148
- Gill SK, Rossi M, Bajka B, Whelan K. Dietary fibre in gastrointestinal health and disease. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2021;18(2):101-116. doi:10.1038/s41575-020-00375-4
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.