Este colesterolul VLDL dăunător?
Colesterolul VLDL este format din lipoproteine cu densitate foarte scăzută, lucru ce poate fi dăunător sănătății. Se găsește într-o proporție mică față de colesterolul total, deoarece constituie o fracțiune din colesterolul LDL.
VLDL este produs și eliberat de ficat, la fel ca și alte forme de colesterol. Spre deosebire de LDL-ul clasic, acesta transportă trigliceridele către țesuturile periferice pentru a fi stocate sau utilizate ca sursă de energie, conform studiilor. În general, LDL și VLDL sunt considerate colesterol „rău”, deoarece favorizează formarea plăcilor aterosclerotice.
Experții de astăzi clasifică o creștere a ratei de oxidare a acestor lipoproteine drept periculoasă. Din acest motiv, este necesar să fie implementate o serie de strategii cu scopul de a modula profilul lipidic și de a reduce viteza de oxidare a acestei lipoproteine.
Când este colesterolul VLDL dăunător? Valori normale
În prezent, nu există o modalitate directă de a măsura concentrația de VLDL din sânge. Cu toate acestea, este posibil să se estimeze nivelurile sale folosind concentrația de colesterol total și trigliceride. VLDL corespunde unei cincimi din nivelul trigliceridelor.
Valorile normale ale VLDL variază de la 2 la 30 miligrame pe decilitru. Acest interval depinde de laborator, de vârsta și de starea generală a pacientului. Valorile peste limitele normale cresc riscul de ateroscleroză și accident vascular cerebral.
Este necesar să se prevină oxidarea colesterolului VLDL
Aparent, așa cum se precizează într-un articol publicat în revista Current Medicinal Chemistry, oxidarea VLDL ar putea crește riscul formării plăcilor de ateroscleroză, care este dăunătoare și periculoasă pentru sănătatea cardiovasculară.
Pentru a reduce rata de oxidare a acestor lipoproteine, este necesar să se facă anumite modificări alimentare. Prima dintre acestea este creșterea consumului de alimente vegetale. Multe dintre aceste produse conțin substanțe cu caracter antioxidant puternic.
Un exemplu este licopenul din roșii. Acest nutrient reduce formarea de radicali liberi și, de asemenea, rata de oxidare a lipoproteinelor care alcătuiesc colesterolul total. Acest lucru este indicat de un articol publicat in revista Atherosclerosis, în care consumul regulat de roșii este legat de reducerea riscului cardiovascular.
Unele alimente ajută la modularea profilului lipidic
Există produse alimentare care sunt capabile să moduleze pozitiv profilul lipidic. Aceste alimente reușesc să crească proporția de colesterol HDL și să o reducă pe cea de LDL și VLDL.
Acizii grași mono și polinesaturați îndeplinesc această funcție. Pot fi găsiți în uleiuri vegetale, pește gras și nuci, printre altele. În general, se recomandă adăugarea următoarelor alimente în dietă pentru a reduce VLDL:
- Carne de pui și curcan fără piele
- Brânzeturi cu conținut scăzut de grăsimi
- Nuci, leguminoase și legume
- Semințe de in, chia și floarea soarelui
O altă clasă de nutrienți, fibrele, este capabilă să influențeze nivelul de colesterol. A fost legată chiar și de reducerea riscului cardiovascular. Este cazul orezului brun, al cartofilor dulci și al pâinii din grâu integral. Una dintre ipotezele prezentate pentru a susține această afirmație este capacitatea de a influența pozitiv reducerea oxidării lipoproteinelor VLDL.
Restricționați consumul anumitor alimente pentru a preveni oxidarea VLDL
Așa cum există alimente care sunt capabile să moduleze profilul lipidic și să reducă rata de oxidare, altele au efectul opus. Este cazul produselor procesate, bogate în grăsimi trans și zaharuri simple.
Lipidele trans, care provin din supunerea uleiurilor la temperaturi ridicate, au efecte inflamatorii și favorizează oxidarea. Există și alte lipide cu proprietăți inflamatorii, cum ar fi acizii grași omega 6. Totuși, aceștia sunt esențiali în alimentația umană. Este necesar să se garanteze relația lor echilibrată cu acizii omega-3.
În acest sens, este indicat să reduceți consumul următoarelor alimente:
- Carne roșie
- Alimente prăjite și procesate
- Brânzeturi grase, cum ar fi cheddar
- Lapte integral
- Mezeluri
- Băuturi răcoritoare și alte băuturi dulci
- Orez alb, paste și pâine albă
Alte substanțe, precum alcoolul, încurajează oxidarea și creșterea riscului cardiovascular. Din acest motiv, este necesar să se restricționeze și, dacă este posibil, să se elimine consumul acestuia. În caz contrar, este mult mai bine să folosiți alcoolul în combinație cu apă minerală, de exemplu.
Colesterolul VLDL poate fi dăunător
Deși colesterolul total a fost în mod tradițional legat de riscul cardiovascular, s-a demonstrat că nu este cazul.
Oxidarea unei mici fracțiuni de colesterol LDL, lipoproteinele VLDL, este responsabilă de riscul crescut de formare a plăcii aterosclerotice.
Pentru a minimiza această situație, este esențial să existe anumite strategii alimentare. Multe dintre ele presupun creșterea consumului de legume cu vitamine antioxidante și fitonutrienți.
Trebuie crescut aportul de acizi grași omega-3, deoarece aceștia sunt capabili să moduleze pozitiv profilul lipidic.
Merită subliniată necesitatea reducerii aportului tuturor acelor alimente care pot favoriza procesele de oxidare și inflamație. Un exemplu sunt alimentele procesate, bogate în acizi grași trans și aditivi.
O dietă sănătoasă acordă întotdeauna prioritate alimentelor proaspete în detrimentul alimentelor industriale. Un alt caz este cel al alcoolului. Această substanță este capabilă să crească riscul cardiovascular și să agraveze markerii legați de sănătate. Prin urmare, trebuie evitat.
În plus, trebuie să existe un control adecvat al greutății corporale și trebuie practicată o activitate fizică regulată, de cel puțin 3 până la 4 ori pe săptămână. Consultațiile anuale la specialist sunt esențiale la vârstnici și la persoanele cu risc cardiovascular crescut.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Kattoor AJ., Kanuri SH., Mehta JL., Role of Ox LDL and LOX 1 in atherogenesis. Curr Med Chem, 2019. 26 (9): 1693-1700.
- Ming Cheng H., Koutsidis G., Lodge JK., Ashor A., et al., Tomato and lycopene supplementation and cardiovascular risk factors: a systematic review and meta analysis. Atherosclerosis, 2017. 257: 100-108.
- Millán, J., Hernández-Mijares, A., Ascaso, J. F., Blasco, M., Brea, A., Díaz, Á., … & Pintó, X. (2016). La auténtica dimensión del colesterol-no-HDL: colesterol aterogénico. Clínica e Investigación en Arteriosclerosis, 28(6), 265-270.
- Errico T, Chen X, Martin J, Julve J. Mecanismo básicos: estructura, función y metabolismo de las lipoproteínas plasmáticas. Clínica e Investigación en Arteriosclerosis. 2013; 25 (2): 98-103.