Grăsimile trans: mituri și realități
Cine nu a întins pe pâine margarină în loc de unt în timpul unei diete? Ani de zile, s-a răspândit ideea că uleiul vegetal este mult mai sănătos decât grăsimea de origine animală, în special din cauza colesterolului. Dar procesarea acestor tipuri de uleiuri pentru a le crește durabilitatea poate genera grăsimile trans.
Nu este cazul tuturor grăsimilor sau produselor vegetale, dar uneori eticheta nu precizează clar că este vorba despre o grăsime vegetală trans (grăsimi vegetale hidrogenate). În acest articol, vă prezentăm fundamente științifice pentru a demonta miturile despre grăsimile trans.
Grăsimile trans: o problemă?
Potrivit unui studiu al organizației Acta Médica Costarricense, acest tip de grăsime „artificială” poate favoriza formarea plăcilor aterosclerotice în artere într-o proporție mult mai mare decât grăsimile de origine animală (grăsimi saturate), ceea ce crește riscul de boli cardiovasculare.
Din acest motiv, trebuie să citiți etichetele produselor consumate frecvent. Conform criteriilor Organizației Mondiale a Sănătății, consumul de grăsimi trans trebuie să reprezinte mai puțin de 1% din caloriile zilnice ingerate.
Estimările OMS indică faptul că, în fiecare an, aproximativ 500.000 de oameni mor din cauza bolilor cardiovasculare cauzate de aportul de grăsimi trans.
Grăsimile trans se găsesc frecvent în gustări și aperitive sărate, produse pre-gătite, fursecuri, margarină și produse industriale de patiserie. Se formează prin prelucrare pentru solidificare la temperatura camerei.
Citiți mai mult: Ce sunt grăsimile hidrogenate?
O scurtă explicație chimică
Acizii grași trans artificiali sunt acizi grași nesaturați hidrogenați. Provin din acele uleiuri care sunt hidrogenate pentru a fi utilizate industrial mai ușor. Tratamentul industrial le conferă durabilitate și aromă.
Procesul de hidrogenare presupune tratarea uleiului vegetal cu hidrogen pentru a-i schimba structura chimică și a-l solidifica la temperatura camerei.
Hidrogenarea modifică poziția atomilor de hidrogen în jurul dublelor legături moleculare caracteristice grăsimilor nesaturate. Această modificare a configurației chimice transformă artificial acizii grași nesaturați „cis” în acizi „trans”, ceea ce îi poate face un pericol pentru sănătate.
Deși grăsimile trans naturale prezente în produsele lactate nu sunt periculoase și pot fi chiar benefice, adevărul este că există un consens științific cu privire la pericolul pentru sănătate pe care îl prezintă cele artificiale.
Grăsimile trans artificiale cresc exponențial riscul de boli cardiovasculare, interferează cu reglarea glucozei, cresc riscul de diabet și sunt inflamatoare. În plus, acestea au fost legate de probleme în dezvoltarea sistemului nervos la copii.
Mituri și realități
Uneori, publicitatea și marketingul se folosesc de structura „conțin uleiuri vegetale”. Ideea că acestea sunt produse sănătoase este generată în mintea consumatorului. Dacă s-ar ignora faptul că procesul de hidrogenare transformă acizii cis în acizi grași trans, acest lucru ar provoca pagube enorme populației.
Consumatorii ar putea, de exemplu, să treacă de la consumul de la unturi obținute din lapte de vacă integral, neprelucrat, la consumul de margarină obținută din uleiuri vegetale hidrogenate. În cazul unui consum sporadic, riscurile nu sunt crescute, dar aportul zilnic schimbă povestea.
De fapt, legislația din multe țări interzice utilizarea acizilor grași hidrogenați în patiserie. În țările dezvoltate care nu au restricții în acest sens, au început să se observe unele tulburări și probleme asociate cu obezitatea și colesterolul.
În concluzie, uneori nu este suficient să citim pe eticheta de pe fața produsului. În calitate de consumatori responsabili, ar trebui să analizăm ingredientele pentru a vedea dacă produsele conțin sau nu grăsimi trans hidrogenate.
Citiți mai mult: Caloriile se transformă în grăsime corporală?
Ce putem face?
Soluția este scăderea consumului de grăsimi trans artificiale. Acest lucru nu ar trebui să fie excesiv de traumatizant, deoarece majoritatea acestor grăsimi nocive se găsesc în dulciuri și produse procesate, care nu sunt esențiale, precum margarina, prăjiturile, produsele de patiserie industriale, înghețata, etc., făcute cu ulei vegetal rafinat.
Să ne amintim că alimentele procesate, dulciurile și produsele de patiserie se află în vârful piramidei alimentare. Consumul lor trebuie să fie sporadic și moderat.
Realitatea: studii științifice
Într-un studiu publicat în New England Journal of Medicine , s-a arătat că persoanele care au consumat cea mai mare cantitate de grăsimi vegetale hidrogenate au avut de două ori mai multe șanse de a suferi un infarct miocardic. Se estimează că 30.000 de oameni din SUA mor în fiecare an numai din cauza grăsimilor trans. S-a demonstrat că acest tip de grăsime nu afectează doar adulții, ci și copiii și chiar embrionii și fetușii.
La Universitatea din Maryland, dr. Beverly Teter a demonstrat reducerea secreției laptelui matern la șoareci crescuți cu margarine industriale, ceea ce le leagă de anumite tulburări ale lactației umane. Desigur, sunt necesare mai multe cercetări pentru a putea extrapola rezultatele la om.
În plus, există o relație cu o greutate mai mică la naștere a bebelușului, așa cum indică studiile dr. Gerald Hornstra de la Universitatea Limburg din Maastricht.
Alimente cu cea mai mare concentrație de grăsimi trans
Iată o listă cu zece alimente care sunt bogate în grăsimi trans artificiale. În acest fel, veți putea să faceți o selecție a alimentelor. Consumul a mai mult de 5 grame din această grăsime pe zi crește riscul de a dezvolta boli cardiovasculare:
- Cartofi prăjiți (150 g): 7 g grăsimi trans
- Chiflă din comerț (1 bucată): 5-6 g grăsimi trans
- Hamburger industrial (200 g): 3 g grăsimi trans
- Brânză topită (1 bucată): 2,2-5,2 g grăsimi trans
- Brioșă din comerț (1 bucată): 1-2,1 g grăsimi trans
- Biscuiți din comerț (2 bucăți): 1,3 g grăsimi trans
- Margarină (1 lingură): 0,9 g grăsimi trans
- Ciocolată (80 g): 0,75 g grăsimi trans
- Baton de cereale (1 bucată): 0,4 g grăsimi trans
În concluzie…
Există suficiente dovezi științifice ce arată că grăsimile trans artificiale sunt dăunătoare pentru organism. Consumul obișnuit poate provoca boli de inimă și sindrom metabolic. Ele pot fi legate de excesul de inflamație, diabet de tip 2 și o mare varietate de boli cronice. De aceea, este esențial să identificați produsele care le conțin și să le evitați în alimentația obișnuită.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Carrillo Fernández, L., Dalmau Serra, J., Martínez Álvarez, J.R., Solà Alberich, R., and Pérez-Jiménez, F. (2011). Grasas de la dieta y salud cardiovascular. Nutricion Clinica y Dietetica Hospitalaria 31, 6–25.
- Riobó, P., and Breton, I. (2014). Ingesta de grasas trans; situación en España. Nutricion Hospitalaria 29, 704–711.
- Carbajal, A. (2015). Manual de Nutrición y Dietética: Grasas y lípidos. Universidad Complutense de Madrid.
- Dhaka, V., Gulia, N., Ahlawat, K.S., and Khatkar, B.S. (2011). Trans fats-sources, health risks and alternative approach – A review. Journal of Food Science and Technology 48, 534–541.
- Organización Mundial de la Salud. (2018). La OMS planea eliminar los ácidos grasos trans de producción industrial del suministro mundial de alimentos. https://www.who.int/es/news-room/detail/14-05-2018-who-plan-to-eliminate-industrially-produced-trans-fatty-acids-from-global-food-supply
- FAO. Capítulo 5 – Elaboración y refinado de aceites comestibles. http://www.fao.org/3/v4700s/v4700s09.htm
- FAO. Capítulo 10 – Acidos grasos isoméricos. http://www.fao.org/3/v4700s/v4700s0e.htm
-
J Nutr. 1990 Aug;120(8):818-24. Milk fat depression in C57Bl/6J mice consuming partially hydrogenated fat. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2380791