Frisoanele fără febră: simptome, cauze și tratament
În mod normal, asociem frisoanele cu procese infecțioase (viruși și bacterii). Majoritatea episoadelor sunt însoțite de febră. De fapt, tremurul este un mecanism prin care organismul se încălzește, deoarece „vibrația” mușchilor crește temperatura internă. De ce apar frisoanele fără febră?
Aceste episoade pot surprinde multe persoane. Deși cazurile de acest tip sunt în general inofensive, trebuie să vezi dacă există și alte simptome, deoarece acestea pot indica o afecțiune de bază. Îți explicăm tot ce trebuie să știi despre frisoanele fără febră!
Frisoanele fără febră
Experții definesc tremurul ca fiind „o sensibilitate în percepția frigului însoțită de tremurături involuntare”. Experiența poate dura de la câteva minute la câteva ore și, în unele cazuri, se poate extinde la câteva zile (manifestându-se prin episoade multiple). Simptomele frisoanelor fără febră sunt următoarele:
- Percepție crescută a frigului indiferent de temperatura ambientală
- Piele de găină
- Tremurături musculare involuntare
- Slăbiciune sau oboseală
- Scrâșnirea dinților (produs al tremurului muscular)
- Transpiraţie
- Ameţeală
- Greaţă
- Stare generală de rău
- Somnolență sau letargie
Deși poți manifesta aceste simptome, frisoanele fără febră apar adesea independent. Transpirația rece este un simptom foarte frecvent, creând un efect de bulgăre de zăpadă (răceala transpirației te va face să tremuri mai mult).
Majoritatea situațiilor de acest tip sunt inofensive. Dacă simptomele evoluează, vor avea o intensitate ușoară sau moderată. În cazurile severe, apar leșinul, delirul, albăstrirea pielii și a buzelor (cianoză) și dificultăți de respirație. Totul depinde de afecțiunea care provoacă frisoanele.
Cauzele frisoanelor fără febră
În teorie, multe boli pot fi în spatele frisoanelor fără febră. În practică, anumite cauze sunt mai frecvente decât altele. Întrucât nu putem enumera toate afecțiunile care pot provoca episoade de acest tip, ți le prezentăm pe cele mai frecvente:
1. Expunerea la frig
Cea mai frecventă explicație este expunerea la o temperatură scăzută a mediului. Dacă ai fost în piscină, pe plajă, într-un loc deschis cu viscol și așa mai departe timp de câteva ore, corpul va tremura pentru a se încălzi.
Se poate întâmpla și dacă porți haine umede, stai în ploaie sau calci pe o suprafață foarte rece sau umedă fără încălțăminte. Frisoanele sunt un mecanism natural și automat pentru a genera frecare internă. Prin frecare, se creează căldură, așa cum se întâmplă atunci când îți freci palmele.
Citește mai mult: 13 posibile cauze ale furnicăturilor în organism
2. Reacția la activități intense
Frisoanele pot fi un efect secundar al activităților intense. Mersul cu bicicleta sau alergatul poate declanșa frisoane atunci când organismul este împins la limită sau când afară este frig.
Activitatea fizică modifică temperatura corpului. De obicei, aceasta crește, iar organismul începe să producă transpirație pentru a o regla. După una sau mai multe ore de activitate intensă, temperatura poate scădea brusc, ceea ce face ca organismul să producă frisoane pentru a ajunge la temperatura ideală.
O altă posibilă explicație este epuizarea rezervelor de glicogen. Glicogenul este unul dintre combustibilii folosiți pentru energie. Când se epuizează, apar simptome precum crampele musculare, amețelile, oboseala, greața și, desigur, frisoanele fără febră.
3. Efectul secundar al anumitor medicamente
Orice medicament pe care îl iei poate genera efecte secundare. De cele mai multe ori, acestea nu apar sau, dacă apar, sunt minore. Aportul temporar sau permanent de anumite medicamente poate genera frisoane.
Citește prospectul pentru a vedea dacă frisoanele sunt listate printre reacțiile adverse. Poți consulta și un specialist, mai ales când trebuie să iei un tratament mult timp. Împreună, puteți analiza mai multe alternative pentru a trata afecțiunea.
4. Hipotiroidismul
Hipotiroidismul apare atunci când glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni pentru a satisface cererea metabolică. Un simptom clasic este sensibilitatea crescută la frig, care poate fi confundată cu frisoanele. Semnele clasice care însoțesc această afecțiune sunt următoarele:
- Creștere în greutate fără un motiv aparent
- Constipație
- Piele uscată
- Umflarea feței
- Pierderea memoriei
- Modificări ale dispoziției (predomină tristețea)
- Rigiditatea sau umflarea articulațiilor
- Ritm cardiac lent
Hipotiroidismul este o afecțiune foarte ușor de diagnosticat și tratat. Dacă ai aceste simptome în conjuncție cu sensibilitatea la frig, nu ezita să consulți un specialist.
5. Hipoglicemia
Hipoglicemia este o scădere a concentrației de glucoză în sânge. Pe lângă frisoane, pacienții dezvoltă tremurături, transpirație, vedere încețoșată, dezorientare și amețeală. De asemenea, pot experimenta neregularități ale bătăilor inimii, slăbiciune, iritabilitate și confuzie.
Episoadele de hipoglicemie sunt mult mai frecvente la persoanele cu diabet zaharat. Ele apar adesea ca efect secundar al medicamentelor. Dacă ai un episod de hipoglicemie și nu suferi de diabet, cel mai bine este să contactezi imediat medicul.
Descoperă: Slăbiciunea picioarelor: 9 cauze posibile
6. Alte cauze ale frisoanelor fără febră
Malnutriția poate genera această manifestare clinică. Organismul are nevoie de un echilibru delicat al nutrienților pentru a funcționa corect. Deficitul nutrițional generează o funcționare inadecvată a organismului, putând apărea probleme de reglare a temperaturii și frisoane.
Alte posibile explicații sunt reacțiile alergice, răceala comună și anemia. O scădere bruscă a tensiunii arteriale poate provoca, de asemenea, frisoane fără febră.
Cele mai frecvente explicații sunt simple, mai ales dacă nu există alte simptome grave. Schimbările emoționale intense, potrivit experților, pot fi și ele cauza frisoanelor (de exemplu, când asculți muzică, suferi de anxietate sau te afli într-o situație stresantă).
Frisoanele fără febră: tratament
Tratamentul acestei afecțiuni depinde de ceea ce cauzează episoadele. Dacă este vorba despre temperatura mediului sau sportul excesiv, te poți îmbrăca mai bine până când simptomele dispar. Astfel, vei ajuta la recuperarea temperaturii normale a corpului.
Dacă bănuiești că un medicament este sursa problemei, cel mai bun lucru pe care îl poți face este să consulți un specialist. Acesta poate găsi un medicament alternativ, permițându-ți să tratezi afecțiunea de bază fără a fi nevoit să faci față acestor episoade deranjante.
Pentru toate celelalte cazuri, solicită asistență medicală pentru a exclude orice tip de afecțiune. Faptul că nu există febră nu înseamnă neapărat că este vorba despre un proces inofensiv, așa că nu ezita să consulți cât mai rapid un specialist. Fă acest lucru mai ales dacă simptomele sunt repetitive și nu pot fi explicate de exemplele de mai sus.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Harrison, L., & Loui, P. Thrills, chills, frissons, and skin orgasms: toward an integrative model of transcendent psychophysiological experiences in music. Frontiers in Psychology. 2014; 5: 790.
- Van Dissel, J. T., Schijf, V., Vogtländer, N., Hoogendoorn, M., & van’t Wout, J. Implications of chills. The Lancet. 1998; 352(9125): 374.
- Tansey EA, Johnson CD. Recent advances in thermoregulation. Adv Physiol Educ. 2015 Sep;39(3):139-48.
- Cheshire WP Jr. Thermoregulatory disorders and illness related to heat and cold stress. Auton Neurosci. 2016 Apr;196:91-104.
- Jain A, Gray M, Slisz S, Haymore J, Badjatia N, Kulstad E. Shivering Treatments for Targeted Temperature Management: A Review. J Neurosci Nurs. 2018 Apr;50(2):63-67.
- de Boer HD, Detriche O, Forget P. Opioid-related side effects: Postoperative ileus, urinary retention, nausea and vomiting, and shivering. A review of the literature. Best Pract Res Clin Anaesthesiol. 2017 Dec;31(4):499-504.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.