Grija excesivă pentru sănătate

05 Noiembrie, 2020
Preocuparea excesivă cu privire la sănătate te face să fii prea atent la orice disconfort și să crezi că ai o boală care probabil nu este reală.

Trăim într-o epocă în care toată lumea este bombardată constant cu informații. Subiectele privind îngrijirea și protecția corpului sunt la ordinea zilei. Acest lucru a creat un mediu în care grija excesivă pentru sănătate este alimentată și proiectată în viața de zi cu zi.

Sănătatea este definită ca bunăstare fizică, emoțională și socială. Nu este pur și simplu absența bolii. Întâlnim din ce în ce mai des oameni cărora le este frică să nu se îmbolnăvească ei sau prietenii și rudele lor apropiate.

Deși este adevărat că îngrijorarea față de sănătate și un stil de viață sănătos sunt esențiale pentru prevenirea bolilor, grija excesivă poate fi o problemă. Prin urmare, în acest articol îți vom explica ce trebuie să faci în legătură cu aceasta și ce strategii poți pune în practică pentru a o gestiona.

Ce înseamnă grija excesivă pentru sănătate?

După cum îți poți imagina, grija pentru sănătate este normală. Cu toții avem o anumită teamă de a ne îmbolnăvi. Acest lucru este natural și benefic dacă duce la îmbunătățirea obiceiurilor. De exemplu, să urmezi o dietă adecvată sau să faci exerciții fizice în mod regulat este un lucru benefic.

În același mod, grija te face să fii atent la semnele unei boli și te încurajează să mergi la medic atunci când este necesar. Cu toate acestea, dacă grija pentru sănătate nu are o limită, poate duce la anxietate.

Dacă se întâmplă acest lucru, gândurile negative și anxietatea legate de îmbolnăvire pot pune stăpânire pe minte. Acest lucru creează o stare de alarmă, iar orice durere minimă sau risc de contaminare te face să crezi că ești bolnav.

Dezinformarea generală cu privire la diferite situații mondiale a determinat creșterea drastică a fricii oamenilor. Există un fenomen de preocupare colectivă care depășește individul și pune grupuri mari de oameni în aceeași stare de alertă.

Anxietatea ne poate determina să facem lucruri iraționale. Dacă nu controlăm grija excesivă pentru sănătate, vom lua măsuri drastice care ajung să fie contraproductive, provocând boli în loc să ne protejeze.

Citește mai mult:

Ce este anxietatea? Ce se ascunde în spatele ei?

Grija excesivă pentru sănătate provoacă stres
Îngrijorarea excesivă, din orice motiv, este dăunătoare.

Semne de îngrijorare excesivă

Limita dintre îngrijorarea normală și cea excesivă este foarte fină. Cu toate acestea, există anumite semne care arată faptul că ai trecut peste nivelul normal de îngrijorare. În primul rând, vorbim despre acea stare de frică pe care am menționat-o mai sus.

Dacă cineva se agită în mod constant pentru orice durere, oricât de mică ar fi, acest lucru poate indica o obsesie, mai ales dacă începe să caute informații despre subiect sau nu se poate gândi la altceva. Comportamentul acestor oameni îi determină să-și organizeze viața în jurul presupusei probleme. Relațiile lor de familie, muncă și prietenie sunt schimbate din cauza tulburării obsesive.

Mulți oameni ajung la concluzia că au un simptom al unei boli specifice. Ei se diagnostichează singuri, deschizând o cale directă către hipocondrie. În acest caz, oamenii încep să se îngrijoreze de consecințele acestei presupuse boli. De asemenea, tind să facă din asta un subiect frecvent de conversație, fără a lăsa loc pentru alte explicații sau povești.

În plus, îngrijorarea excesivă pentru sănătate se poate manifesta și printr-un control foarte strict al dietei sau al exercițiilor fizice. Persoana în cauză poate lua medicamente sau suplimente de vitamine care nu au fost recomandate de medic.

Citește mai mult:

Legătura dintre durerea fizică și anxietate

Femeie care refuză mâncarea
Schimbările bruște ale dietei pot fi un semn de îngrijorare excesivă cu privire la sănătate.

Ce poți face în legătură cu grija excesivă pentru sănătate?

Cel mai important lucru în această situație este să încerci să ceri ajutor. Dacă îngrijorarea se transformă în anxietate, cel mai bine este să mergi la un psiholog pentru a încerca să rezolvi problema. Psihoterapia este cea mai bună formă de tratament.

În plus, trebuie să reții faptul că sursele de informații pe care le ai nu sunt întotdeauna fiabile. Este esențial să compari datele și să împiedici frica să te cuprindă. Există multe articole pe internet, dar trebuie să verifici dacă acestea sunt scrise de autori cunoscuți și dacă site-ul pe care îl citești este o sursă de informații de încredere.

  • Vallejo, S. Gómez, et al. “Hipocondría en la infancia y adolescencia. Revisión bibliográfica.” Revista de Psiquiatría Infanto-Juvenil 35.1 (2018): 7-16.
  • Pérez, Sara Mercedes Pérez. “Cibercondría: La hipocondría virtual.” Ágora de enfermería 20.3 (2016): 104-110.
  • Arnáez, Sandra, Gemma García-Soriano, and Amparo Belloch. “Hipocondría y pensamientos intrusos sobre la enfermedad: desarrollo y validación de un instrumento de evaluación.” Psicología Conductual 25.1 (2017): 165.
  • Rodríguez, Concepción Fernández, and Rafael Fernández Martínez. “Tratamientos psicológicos eficaces para la hipocondría.” Psicothema 13.3 (2001): 407-418.