Hipertensiunea portală: cauze, simptome, diagnostic și tratament
Hipertensiunea portală este definită ca presiunea crescută în vena portă și ramurile sale și are un tratament complicat. Vena portă transportă sângele din intestin la ficat, de unde ajunge la inimă și în circulația generală. Deoarece vena portă trece prin ficat, cauzele hipertensiunii portale pot fi intrahepatice sau extrahepatice.
Fluxul sanguin hepatic și hipertensiunea portală
De obicei, fluxul sanguin hepatic normal este de aproximativ 1,5 litri pe minut, ceea ce reprezintă 15 până la 20% din debitul cardiac. Tensiunea portală este influențată de tensiunea intraabdominală.
Pentru măsurarea acesteia se folosește cateter la nivelul venei hepatice, ce intră prin vena jugulară sau femurală. Tensiunea venoasă hepatică măsurată atunci când cateterul este fixat se numește tensiune venoasă hepatică înclinată. După ce vârful cateterului este eliberat în vena hepatică, se obține tensiunea venoasă hepatică liberă. Diferența valorilor este variația de tensiune venoasă hepatică.
Dacă variația tensiunii venoase hepatice este mai mare de 6 mmHg, există hipertensiune portală. Aceasta poate fi definită și ca tensiunea intrasplenică mai mare de 15 mmHg sau tensiunea directă în vena portă mai mare de 21 mmHg.
Cauzele hipertensiunii portale
Obstrucția poate fi extrahepatică sau intrahepatică. Ciroza hepatică este cauza principală. Aceasta presupune o alterare a structurii ficatului, ceea ce face dificilă trecerea sângelui, cu creșterea consecventă a presiunii în cadrul sistemului portal.
Ciroza produsă de consumul excesiv de alcool sau hepatita virală (mai ales hepatita C ) este cea mai răspândită. Poate fi cauzată și de utilizarea medicamentelor (cum ar fi metotrexatul), ficatul gras non-alcoolic sau fibroza hepatică congenitală.
Prezența trombozei venei porte este principala cauză prehepatică. Obstrucția venei cave inferioare este predominantă la pacienții post-hepatici.
Alte cauze posthepatice pot fi bolile cardiace cronice, cum ar fi insuficiența cardiacă, cardiomiopatia restrictivă sau pericardita constrictivă. Creșterea presiunii în inimă produce o creștere a presiunii retrograde și aceasta explică hipertensiunea portală.
Dezvoltarea hipertensiunii portale
Creșterea presiunii în circulația hepatică este transmisă retrograd către alte vene ale sistemului digestiv și splină (circulația splenică). Au loc constricția vaselor de sânge hepatice și dilatarea vaselor circulației splenice.
În plus, sângele caută o cale alternativă pentru a ajunge în circulația generală. Apar așa-numitele vase colaterale, care ocolesc ficatul. Ele conectează sistemul portal cu venele care intră în circulația generală.
Circulația colaterală care apare în hipertensiunea portală predomină în esofag și partea superioară a stomacului. Vasele sunt fragile, sinuoase și predispuse la sângerare. Ele se dezvoltă și pe peretele abdominal și rect.
Ocolirea ficatului face ca toxinele să ajungă în circulația generală, putând urca în sistemul nervos central și provoacă encefalopatie hepatică. Creșterea presiunii provoacă scurgeri de plasmă bogată în proteine, care se acumulează în abdomen.
Creșterea presiunii splenice provoacă interferențe în fluxul de sânge de la splină la vasele porte. Acest lucru duce la o creștere a volumului splinei, cu o scădere a funcționalității acesteia.
Complicațiile hipertensiunii portale
Deși hipertensiunea portală nu provoacă simptome, este asociată cu multiple complicații:
- Umflare sau edem la nivelul membrelor inferioare
- Ascită sau acumulare de lichid în abdomen
- Creșterea anormală a splinei (splenomegalie) cu scăderea funcției acesteia (hipersplenism): distrugerea globulelor roșii (anemie), a globulelor albe (leucopenie) și a trombocitelor (trombocitopenie). Splenomegalia poate provoca dureri în partea stângă sus a abdomenului.
- Apariția varicelor esofagiene care pot sângera, provocând sângerare gastrointestinală superioară (scaune cu sânge sau negre și vărsături cu sânge).
- Hemoroizi care pot sângera (sânge în scaun)
- Encefalopatie hepatică manifestată în primul rând prin confuzie, somnolență, uitare și agitație
Descoperiți: 8 simptome importante la femei
Diagnosticul hipertensiunii portale
Diagnosticul de hipertensiune portală se bazează pe simptomele și rezultatele examenului fizic. Medicul solicită studii imagistice (ultrasunete, tomografie computerizată și rezonanță magnetică) pentru a analiza circulația sângelui și a detecta prezența lichidului liber în abdomen.
Pentru a determina cauza cirozei hepatice, se efectuează o biopsie.
Hipertensiunea portală: tratament
Tratamentul depinde de complicații și funcționează într-un număr limitat de cazuri. Trebuie să înceapă cu o dietă săracă în sare și cu utilizarea de diuretice pentru a reduce retenția de lichide. De asemenea, se recomandă reducerea cantității de proteine din dietă.
Pentru a scădea presiunea din vena portă, pot fi folosiți nitrați, care produc vasodilatație intrahepatică directă. Beta-blocantele și octreotidele reduc vasodilatația în circulația splenică.
Lactuloza funcționează pentru a trata confuzia în caz de encefalopatie. Pentru a îndepărta direct lichidul acumulat în abdomen, se folosește paracenteza.
Când cele de mai sus nu funcționează sau dacă apare sângerarea gastrointestinală superioară, este necesar un tratament urgent.
Endoscopia gastrointestinală superioară este utilizată pentru a opri sângerarea prin scleroterapie (se injectează o soluție în varice) sau ligatură (benzile de cauciuc sunt folosite pentru a bloca alimentarea cu sânge a varicelor). Dacă sângerarea nu este controlată cu succes, pot fi necesare proceduri de decompresie, care sunt chirurgicale și riscante.
În etapele finale ale bolii hepatice, transplantul de ficat poate fi singura soluție.
Hipertensiunea portală are un tratament complicat și un prognostic rezervat
Prognosticul hipertensiunii portale depinde de cauza acesteia, de vârsta pacientului și de bolile asociate. Complicațiile determină o mare parte a scenariului. Cea mai gravă complicație este ruptura varicelor esofagiene, deoarece aceasta declanșează sângerare gastrointestinală superioară. Această situație constituie o urgență medicală.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Ibarrola J, et al. Hipertensión portal. Acta Médica Grupo Ángeles 2011;9(2). Disponible en https://www.medigraphic.com/pdfs/actmed/am-2011/am112d.pdf.
- Montaño-Loza Aldo, Meza-Junco Judith. Patogénesis de la hipertensión portal. Rev. invest. clín. 2005;57(4). Disponible en http://www.scielo.org.mx/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0034-83762005000400013&lng=es.
- Narváez R, et al. Consenso Mexicano de Hipertensión Portal. Revista de Gastroenterología de México 2013;78(2). Disponible en https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0375090613000293.
- Puente, A., et al. “Hipertensión portal.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 13.6 (2020): 308-315.
- Andrade, Luis Adrián Muñoz, et al. “Aspectos fisiopatológicos en la hipertensión portal.” RECIMUNDO 5.1 (2021): 42-49.
- Buey, L. García, F. González Mateos, and R. Moreno-Otero. “Cirrosis hepática.” Medicine-Programa de formación médica continuada acreditado 11.11 (2012): 625-633.